Selfie-urile si filtrele afecteaza stima de sine: poate fi vorba de dismorfofobie?
Selfie-urile si filtrele afecteaza stima de sine: poate fi vorba de dismorfofobie?
Selfie-urile si filtrele afecteaza stima de sine: poate fi vorba de dismorfofobie?
Cercetările au confirmat o bănuială pe care mulți oameni o aveam deja și anume că selfie-urile și filtrele folosite cu diverse aplicații și rețele de socializare pot afecta serios stima de sine și percepția asupra propriului corp. Există persoane pentru care un mic defect fizic este tranformat într-o tragedie - afecțiunea se numește tulburare dismorfică corporală sau dismorfofobie - și faptul că alți oameni par perfecți îi aruncă în anxietate și depresie.
Percepția oamenilor asupra frumuseții este în continuă schimbare, iar acest lucru se petrece și din cauză că filtrele folosite pentru realizarea unui selfie nu fac altceva decât să mențină mitul perfecțiunii, promovat deja de revistele de beauty și pictorialele editate în diverse programe.
Cunoscută în popor și sub denumirea de „sindromul urâțeniei”, această dismorfofobie afectează din ce în ce mai mult tinerii. Această tulburare psihică se manifestă prin obsesia dezvoltată pentru un defect fizic cât de mic, dar și prin preocuparea anormală pentru aspectul fizic impecabil. Tulburarea dismorfică corporală face parte din spectrul afecțiunilor obsesiv compulsive.
Din ce cauze apare dismorfofobia?
Tulburarea dismorfică corporală este o tulburare psihologică caracterizată prin preocuparea obsesivă pentru un defect perceput în aspectul fizic, care pentru alții este minor sau deloc observabil. Cauzele acestei tulburări sunt complexe și pot include factori biologici, psihologici și sociali. Iată câteva dintre cele mai relevante cauze și factori de risc asociate cu dismorfofobia:
Factori genetici
Studiile sugerează că tulburarea dismorfică corporală poate avea o componentă ereditară. Persoanele care au rude de gradul întâi cu această afecțiune sau tulburări obsesiv-compulsive sunt adesea la un risc mai mare de a dezvolta și ele tulburarea.
Caracteristici neurobiologice
Anomalii în anumite structuri ale creierului sau în neurotransmițători pot contribui la dezvoltarea afecțiunii. De exemplu, disfuncții în modul în care creierul procesează serotonina sau dopamina pot juca un rol în exacerbarea comportamentelor obsesive și compulsive.
Factori de mediu
Experiențele din copilărie, inclusiv abuzul fizic sau emoțional, neglijarea de către părinți sau alte evenimente traumatice pot crește riscul dezvoltării acestei tulburări. Cultura contemporană, cu accentul său puternic pe aspectul fizic și pe idealurile de frumusețe, poate de asemenea contribui la dezvoltarea și intensificarea simptomelor corelate cu dismorfofobia.
Factori psihologici și de personalitate
Persoanele cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi perfecționismul sau o înclinație spre comportament obsesiv-compulsiv, pot fi mai susceptibile la dezvoltarea acestei tulburări. De asemenea, o stimă de sine scăzută și tendința de a supraevalua importanța aspectului fizic pot fi factori care contribuie la această tulburare dismorfică corporală.
Educația și influențele sociale
Modul în care părinții și alți adulți semnificativi în viața unei persoane tinere se raportează la aspectul fizic și la preocupările legate de corp în timpul copilăriei acesteia poate influența dezvoltarea imaginii de sine a copilului și poate fi un factor în apariția dismorfofobiei.
Experiențe specifice legate de aspectul fizic
Persoanele care au experimentat critici sau bullying legate de aspectul lor fizic, în special în timpul anilor de formare a personalității, pot fi mai predispuse la dismorfofobie.
Cum se manifestă o tulburare dismorfică corporală?
Afecțiunea debutează, în general, în adolescență și poate rămâne mult timp nediagnosticată, deoarece, în general, pacienții caută rareori ajutor de specialitate pentru a o trata. Peste 90% dintre oamenii care suferă de această tulburare recunosc că nu sunt mulțumiți de aspectul lor nici măcar după ce defectul care îi complexează este corectat, inclusiv cu ajutorul chirurgiei estetice.
O persoană cu tulburare dismorfică corporală are un risc crescut de de fobie socială, depresie, și chiar suicid. Oamenii care suferă de această afecțiune au puțini prieteni sau poate chiar deloc; mai bine de 20% dintre cei care suferă de această tulburare psihologică sunt șomeri, iar 55% nu au un partener de viață din cauza acestei afecțiuni.
Tinerii apelează tot mai des la chirurgia estetică
Preocuparea excesivă pentru selfie-uri și social media determină tot mai mulți adulți tineri, în special de gen feminin, să apeleze la medicul estetician pentru îmbunătățirea aspectului fizic. Ceea ce remarcă, însă, medicii esteticieni este că femeile au tendința de a cere să li se facă anumite modificări la nivel facial, astfel încât la final să arate mai bine în selfie-uri.
Medicii estetiticieni sunt de părere, însă, că selfie-urile făcute cu anumite filtre pot face individul să piardă legătura cu realitatea, având ca efect formarea unor așteptări ireale cu privire la aspectul fizic. Acest lucru este în special dăunător adolescenților, care se afla în plin proces de formare și transformare.
Comparațiile cu influencerii influențează negativ percepția de sine
Un alt lucru pe care l-au descoperit cercetătorii constă în faptul că tinerele fete și femei au tendința de a se compara cu influencerii de pe rețelele de socializare. Acest lucru este dăunător, mai ales pentru că, în general, acești influenceri își prelucrează fotografiile nu numai prin aplicarea unor filtre, ci și prin redimensionarea nasului, a buzelor ori a sânilor. Specialiștii spun că aceste comparații ar putea duce la depresie majoră.
Cum se tratează dismorfofobia?
Tratamentul pentru tulburare dismorfică corporală implică adesea o combinație de terapie psihologică și medicație. Obiectivul este de a ajuta persoana afectată să reducă obsesiile legate de aspectul fizic și comportamentele compulsive care însoțesc aceste obsesii, și de a îmbunătăți funcționarea generală a persoanei în viața de zi cu zi
Terapie cognitiv-comportamentală
Aceasta este considerată standardul de aur pentru a trata dismorfofobia, deoarece ajută persoanele afectate să identifice și să schimbe gândurile negative și distorsionate legate de imaginea corporală, și să învețe cum să gestioneze comportamentele compulsive. Terapia include, faptul că pacienții sunt încurajați să se confrunte treptat cu temerile lor legate de aspectul fizic și să evite comportamentele rituale, cum ar fi verificarea excesivă în oglindă.
Medicație
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) - fluoxetina, sertralina - sunt cel mai frecvent prescris tip de medicamente pentru tulburare dismorfică corporală. Acestea pot ajuta la reducerea obsesiilor și compulsiilor legate de aspectul fizic. Medicul poate ajusta tipul și dozajul de medicamente în funcție de răspunsul pacientului și de efectele secundare.
Terapie dialectic-comportamentală
În unele cazuri, mai ales când terapia cognitiv-comportamentală nu este suficient de eficientă sau când pacienții prezintă și alte tulburări emoționale complexe, poate fi utilizată terapia dialectic-comportamentală. Aceasta se concentrează pe dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor, mindfulness, toleranță la stres și îmbunătățirea relațiilor interpersonale.
Terapia de grup sau susținere
Participarea la grupuri de susținere pentru persoanele cu tulburare dismorfică corporală poate oferi sprijin emoțional și sfaturi practice de la alți oameni care înțeleg lupta cu dismorfofobia. De asemenea, poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare.
Intervenții educaționale și de autocunoaștere
Informarea despre această tulburare și recunoașterea modurilor în care afectează gândirea și comportamentul poate fi de asemenea utilă. Educația poate ajuta pacienții și familiile acestora să înțeleagă mai bine tulburarea și să sprijine procesul de recuperare.
Alte terapii
În funcție de nevoile individuale ale pacientului, pot fi recomandate și alte forme de terapie, cum ar fi terapia orientată spre insight, care explorează motivele psihologice subiacente ale comportamentelor și gândurilor, sau terapii care se concentrează pe dezvoltarea stimei de sine și pe reducerea anxietății.
Cum poți reduce impactul negativ al selfie-urilor asupra stimei de sine?
În primul rând, gândește-te să iei o pauză de la rețelele de socializare. O „detoxifiere” de social media îți va prinde bine și te va ajuta să revii cu picioarele pe pământ.
Dacă observi că te simți deprimat sau nemulțumit de aspectul personal după ce te uiți la selfie-urile postate de vedete sau de prieteni pe diverse rețele de socializare, poate că este momentul să îți amintești că viața reală este cu totul alta și că nimeni nu e perfect. Înțelege că multe imagini pe care le vezi online sunt editate, retușate și îmbunătățite cu diverse filtre care distorsionează realitatea și creează standarde nerealiste de frumusețe. Aceste imagini nu reflectă, însă, realitatea zilnică a oamenilor.
În cazul în care simți că nu ești pregătit să renunți la social media, e indicat să urmărești conturi ale cunoscuților tăi ori ale unor persoane care promovează normalitatea și naturalețea. Nu mai urmări pe rețelele de socializare vedete și infleunceri care sunt renumiți pentru faptul că pun fotografii profesionale și foarte editate pe profilurile lor din aceste rețele.
Încearcă să folosești rețelele de socializare pentru a te conecta cu alții în moduri pozitive, cum ar fi prin împărtășirea de interese și hobby-uri, în loc să te focusezi pe aspectul fizic. Concentrează-te pe a posta conținut care reflectă personalitatea, interesele și valorile tale, nu doar imagini care insistă pe cum arăți. Acest lucru poate ajuta la construirea unei prezențe online care te reprezintă autentic.
În cazul în care te gândești că ai putea avea tulburare dismorfică corporală sau, pur și simplu, nu reușești să te împaci cu cine ești din punct de vedere fizic, recomandarea noastră este să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut, care te va ajuta să îți accepți corpul așa cum este, dar și să faci diferența dintre sublinierea frumuseții naturale și agresivitatea aspectului comercial fals.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Body dysmorphic disorder (BDD)
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/body-dysmorphia/
Research Gate - The Influence of Social Media on Perception of Body Image and Beauty Standards on Young People
https://www.researchgate.net/publication/379522135_The_Influence_of_Social_Media_on_Perception_of_Body_Image_and_Beauty_Standards_on_Young_People
Studiul „The Influence of Social Media on Perception of Body Image and Beauty Standards on Young People”, apărut în Education and Humanities Research. 5. 143-148. 10.62051/67rvhh97, 2024, autori: Xie, Zijing
Selfies - Living in the Era of Filtered Photographs
https://www.liebertpub.com/doi/10.1001/jamafacial.2018.0486
Studiul „Selfies - Living in the Era of Filtered Photographs”, apărut în JAMA Facial Plastic Surgery, Vol. 20, No. 6, 2018, https://doi.org/10.1001/jamafacial.2018.0486, autori: Susruthi Rajanala et al.
Te-ar mai putea interesa și...
