De ce apare cataracta la pacientii mai tineri?
Rezumat: Cataracta este asociată frecvent cu înaintarea în vârstă, dar opacifierea cristalinului poate apărea și la adulți tineri, adolescenți sau chiar copii.
Diabetul, traumatismele oculare, inflamațiile, anumite intervenții asupra ochilor, tratamentul prelungit cu corticosteroizi, radiațiile ultraviolete și unele modificări genetice pot favoriza cataracta la ochi mai devreme.
Singurul tratament care elimină cataracta este operația, prin înlocuirea cristalinului opacifiat cu o lentilă intraoculară artificială.
1. Ce este cataracta și ce înseamnă opacifierea cristalinului?
a. Cum afectează cataracta la ochi vederea?
b. Este cataracta doar o problemă a vârstnicilor?
2. De ce apare cataracta și la tineri?
a. Diabetul și alte boli metabolice
b. Traumatismele și intervențiile la nivelul ochilor
c. Tratamentul îndelungat cu corticosteroizi
d. Expunerea la radiații UV și alți factori de mediu
e. Cauze genetice și cataracta congenitală
3. Ce simptome poate provoca cataracta la ochi?
4. Cum se diagnostichează cataracta la pacienții tineri?
5. Cum se tratează cataracta?
a. Când sunt suficienți ochelarii?
b. Când este necesară operația de cataractă?
6. Poate fi prevenită cataracta la persoanele mai tinere?
7. Concluzie
1. Ce este cataracta și ce înseamnă opacifierea cristalinului?
Cristalinul este o structură transparentă situată în interiorul ochiului, în spatele irisului. Rolul său este să ajute la focalizarea luminii pe retină, astfel încât imaginea să poată fi percepută clar.
Cataracta reprezintă apariția unei zone opace în cristalin. Proteinele și structura acestuia se modifică, iar cristalinul își pierde treptat transparența. Lumina nu mai ajunge și nu mai este focalizată normal pe retină.
Opacifierea cristalinului poate fi discretă la început și poate afecta doar o anumită zonă. Pe măsură ce cataracta evoluează, zona opacă se poate extinde și vederea poate deveni tot mai slabă.
a. Cum afectează cataracta la ochi vederea?
Cristalinul sănătos permite trecerea luminii și contribuie la obținerea unei imagini clare. Când apare opacifierea cristalinului, lumina este împrăștiată și nu mai poate fi focalizată corect.
Persoana poate avea senzația că privește printr-un geam aburit. Culorile pot deveni mai șterse, iar contrastele mai greu de distins.
Cataracta la ochi poate determina și sensibilitate crescută la lumină. Farurile mașinilor pot deveni deranjante noaptea, iar în jurul surselor de lumină pot apărea halouri.
În funcție de localizarea opacității, vederea la apropiere sau la distanță poate fi afectată diferit. Uneori se modifică și dioptriile, iar persoana constată că trebuie să-și schimbe mai frecvent ochelarii.
b. Este cataracta doar o problemă a vârstnicilor?
Nu. Majoritatea cazurilor sunt legate de îmbătrânire, dar cataracta poate apărea la orice vârstă.
Modificările naturale ale proteinelor cristalinului încep, în general, după aproximativ 40 de ani, însă cataracta care produce simptome importante apare mai frecvent mult mai târziu.
La persoanele tinere trebuie căutate și alte explicații. Diabetul, traumatismele, inflamațiile ochilor, anumite tratamente, radiațiile sau bolile genetice pot accelera opacifierea cristalinului.
Există și cataractă congenitală, prezentă de la naștere, precum și cataractă care se dezvoltă în copilărie. Aceste forme sunt mult mai rare decât cataracta asociată vârstei.
2. De ce apare cataracta și la tineri?
a. Diabetul și alte boli metabolice
Diabetul este una dintre cele mai cunoscute boli asociate cu dezvoltarea mai precoce a cataractei.
Când glicemia este ridicată, cantitatea de glucoză care pătrunde în cristalin crește. O parte este transformată în sorbitol, care se poate acumula și poate produce stres osmotic și modificări ale celulelor cristalinului.
Hiperglicemia favorizează și stresul oxidativ și modificarea proteinelor cristalinului. Aceste procese pot accelera pierderea transparenței.
La persoanele cu diabet, cataracta poate astfel să apară la o vârstă mai mică și uneori poate evolua mai rapid decât la persoanele fără diabet.
Există și o formă rară, numită uneori „cataractă în fulg de nea”, descrisă mai ales la persoane tinere cu diabet de tip 1 și valori foarte crescute ale glicemiei. Ea poate evolua rapid.
Alte boli metabolice rare pot determina cataractă precoce. Un exemplu este galactozemia, în care acumularea unor metaboliți ai galactozei poate afecta cristalinul. Unele boli sistemice sau neuromusculare pot fi, de asemenea, asociate cu cataractă.
b. Traumatismele și intervențiile la nivelul ochilor
Un traumatism puternic poate deteriora fibrele cristalinului și poate produce cataractă chiar la o persoană foarte tânără.
Cataracta traumatică poate apărea după o lovitură, o rană penetrantă sau alte leziuni ale ochiului. Uneori opacifierea apare imediat, iar alteori se dezvoltă după luni sau chiar ani.
De aceea, antecedentele de traumatisme sunt importante când o persoană tânără este diagnosticată cu cataractă la un singur ochi.
Și intervențiile chirurgicale efectuate pentru alte boli ale ochilor pot crește ulterior riscul de cataractă. De exemplu, aceasta poate apărea după anumite operații pentru glaucom sau după vitrectomie.
Inflamațiile oculare cronice, precum uveita, reprezintă un alt factor important. Cataracta este una dintre complicațiile frecvente ale uveitei, iar riscul poate fi influențat atât de inflamație, cât și de corticosteroizii utilizați pentru controlarea acesteia.
c. Tratamentul îndelungat cu corticosteroizi
Corticosteroizii sunt medicamente foarte utile în tratarea unor boli inflamatorii, alergice și autoimune, însă administrarea pe termen lung poate afecta ochii.
Cataracta asociată corticosteroizilor este de obicei de tip subcapsular posterior. Opacitatea apare în partea din spate a cristalinului și poate afecta semnificativ vederea chiar dacă zona opacă nu este foarte mare.
Riscul depinde, printre altele, de doza și durata tratamentului. Corticosteroizii administrați sistemic sunt bine cunoscuți ca factor de risc.
Există dovezi și pentru asocierea dintre dozele mari de corticosteroizi inhalatori, folosiți pe termen lung pentru astm sau BPOC, și creșterea riscului de cataractă. O meta-analiză din 2023 a identificat aproximativ dublarea riscului în populațiile studiate expuse la corticosteroizi.
Aceasta nu înseamnă că tratamentul trebuie întrerupt. Corticosteroizii pot fi indispensabili pentru controlul unor boli, iar oprirea lor fără indicația medicului poate fi periculoasă.
Persoanele care au nevoie de corticosteroizi pe termen lung ar trebui să discute cu medicul despre doza minimă eficientă și despre necesitatea monitorizării oftalmologice.
d. Expunerea la radiații UV și alți factori de mediu
Cristalinul absoarbe o parte din radiațiile ultraviolete care ajung la nivelul ochiului. În timp, această expunere poate produce stres oxidativ și modificări ale proteinelor cristalinului.
O analiză a arătat că radiațiile UV pot deteriora moleculele din cristalin și sunt recunoscute drept factor de risc pentru apariția cataractei.
Expunerea nu duce obligatoriu la cataractă la o vârstă tânără. Riscul este influențat de durata și intensitatea expunerii, precum și de ceilalți factori individuali.
Radiațiile ionizante, inclusiv anumite tratamente cu radioterapie, pot provoca și ele opacifierea cristalinului. Cataracta produsă de radiații este o formă recunoscută distinct.
Fumatul este un alt factor modificabil. Dovezile provenite din analize sistematice susțin asocierea dintre fumat și creșterea riscului de cataractă.
e. Cauze genetice și cataracta congenitală
Unele persoane se nasc cu cataractă sau o dezvoltă foarte devreme din cauza unor variante genetice care influențează structura și funcționarea cristalinului.
Genele implicate pot codifica proteine esențiale pentru transparența cristalinului, inclusiv cristaline, conexine și alte proteine structurale sau membranare.
Un review amplu din 2025 a analizat numeroase gene asociate cataractei congenitale și a arătat cât de variată este arhitectura genetică a acestei boli. Cataracta ereditară poate apărea singură sau împreună cu alte anomalii oculare ori sistemice.
Nu orice cataractă congenitală este însă moștenită. Unele cazuri pot fi asociate cu probleme apărute în timpul sarcinii, boli metabolice, infecții, traumatisme sau alte afecțiuni ale copilului.
La copil, diagnosticul precoce este deosebit de important. O cataractă semnificativă poate împiedica dezvoltarea normală a vederii și poate duce la ambliopie.
3. Ce simptome poate provoca cataracta la ochi?
Cataracta poate să nu provoace simptome la început. Pe măsură ce opacifierea cristalinului progresează, vederea începe să se modifice.
Unul dintre cele mai frecvente simptome este vederea încețoșată. Imaginea poate părea tulbure, iar obiectele nu mai au aceeași claritate.
Culorile pot deveni mai puțin intense sau pot căpăta o nuanță gălbuie. Contrastul dintre obiecte poate fi mai greu de perceput.
Unele persoane observă o sensibilitate neobișnuită la lumină sau halouri în jurul becurilor și farurilor. Condusul noaptea poate deveni dificil din cauza strălucirii produse de farurile vehiculelor.
Alte semne sunt vederea dublă într-un singur ochi și schimbarea frecventă a dioptriilor.
Aceste simptome nu indică obligatoriu cataractă. Ele pot apărea și în alte boli ale ochilor, motiv pentru care diagnosticul trebuie stabilit printr-un consult oftalmologic.
4. Cum se diagnostichează cataracta la pacienții tineri?
Diagnosticul începe cu discutarea simptomelor și a istoricului medical. La o persoană tânără, medicul poate întreba despre diabet, traumatisme, tratamente cu corticosteroizi, intervenții anterioare, uveită sau cazuri de cataractă precoce în familie.
Este testată acuitatea vizuală, pentru a determina cât de bine vede pacientul la diferite distanțe.
Examinarea cu lampa cu fantă permite oftalmologului să observe structurile din partea anterioară a ochiului și să identifice localizarea și tipul opacității cristalinului.
Examinarea după dilatarea pupilei îi permite medicului să evalueze cristalinul, dar și retina și nervul optic. Este important să se stabilească dacă scăderea vederii este produsă numai de cataractă sau coexistă alte boli ale ochilor.
În cazul cataractei precoce fără o explicație evidentă pot fi necesare investigații suplimentare pentru diabet sau alte boli sistemice.
La copii, mai ales când cataracta este bilaterală sau există alte semne clinice, poate fi necesară și evaluarea genetică. Testarea genetică modernă poate identifica cauza într-o proporție importantă dintre cazurile congenitale.
5. Cum se tratează cataracta?
Nu există în prezent picături, suplimente sau medicamente demonstrate clinic care să facă din nou transparent un cristalin deja opacifiat.
Singurul tratament care elimină efectiv cataracta este intervenția chirurgicală. Totuși, nu orice persoană diagnosticată trebuie operată imediat.
a. Când sunt suficienți ochelarii?
În stadiile incipiente, cataracta la ochi poate produce doar o scădere modestă a vederii. Dacă modificarea dioptriilor contribuie la problemă, o nouă prescripție pentru ochelari sau lentile de contact poate îmbunătăți vederea.
O iluminare mai puternică pentru citit, lentilele de mărire și reducerea strălucirii pot fi, de asemenea, utile.
Aceste măsuri nu opresc și nu elimină opacifierea cristalinului. Ele doar compensează temporar unele dificultăți vizuale.
La o persoană tânără, decizia de a amâna operația depinde de cât de mult afectează cataracta activitatea profesională, condusul, cititul și celelalte activități cotidiene.
b. Când este necesară operația de cataractă?
Operația este recomandată în general atunci când cataracta afectează suficient vederea încât interferează cu activitățile importante pentru pacient.
În timpul intervenției, cristalinul opacifiat este îndepărtat și înlocuit cu un cristalin artificial, numit lentilă intraoculară sau IOL.
În tehnica modernă, cristalinul este de obicei fragmentat cu ajutorul ultrasunetelor și aspirat printr-o incizie mică, procedeu numit facoemulsificare.
Înaintea operației sunt efectuate măsurători ale ochiului pentru calcularea puterii lentilei intraoculare care urmează să fie implantată.
La pacienții tineri, alegerea cristalinului artificial și obiectivul refractiv trebuie discutate atent, deoarece aceștia vor trăi mult timp cu lentila implantată și pot avea așteptări vizuale ridicate.
În cataracta congenitală semnificativă, momentul intervenției este deosebit de important. Tratamentul prea târziu poate afecta dezvoltarea normală a vederii și poate favoriza ambliopia.
6. Poate fi prevenită cataracta la persoanele mai tinere?
Nu toate formele de cataractă pot fi prevenite. Cataracta congenitală sau cea determinată de unele boli genetice nu poate fi evitată prin schimbarea stilului de viață.
Totuși, anumiți factori de risc pot fi reduși.
Protejarea ochilor împotriva radiațiilor UV prin ochelari de soare adecvați și pălărie cu boruri poate limita expunerea cristalinului la radiațiile ultraviolete.
Renunțarea la fumat este recomandată atât pentru sănătatea generală, cât și pentru reducerea riscului unor boli ale ochilor, inclusiv cataractă.
Persoanele cu diabet trebuie să urmărească un control cât mai bun al glicemiei, conform recomandărilor medicului. Controlul metabolic poate reduce expunerea cristalinului la efectele hiperglicemiei.
În activitățile profesionale sau sportive cu risc de traumatism trebuie utilizați ochelari de protecție. Prevenirea traumatismelor poate evita inclusiv apariția cataractei traumatice.
Corticosteroizii trebuie utilizați în doza și pe durata recomandate de medic. O persoană care urmează tratament cronic nu trebuie să reducă sau să întrerupă medicamentul pe cont propriu.
Controalele oftalmologice sunt importante mai ales pentru persoanele cu diabet, boli inflamatorii oculare, tratamente îndelungate cu corticosteroizi sau antecedente de traumatisme.
7. Concluzie
Cataracta nu este exclusiv o boală a persoanelor vârstnice. Deși îmbătrânirea reprezintă principala cauză, opacifierea cristalinului poate apărea mult mai devreme din cauza diabetului, traumatismelor, inflamațiilor oculare, corticosteroizilor, radiațiilor sau factorilor genetici.
Atunci când cataracta la ochi apare la un pacient tânăr, identificarea cauzei poate fi importantă și pentru depistarea unei eventuale boli generale sau oculare asociate.
Vederea încețoșată, halourile, sensibilitatea la lumină și dificultățile de vedere nocturnă sunt simptome care justifică o examinare oftalmologică.
Ochelarii pot îmbunătăți temporar vederea în formele incipiente, dar nu elimină cataracta. În prezent, operația cu înlocuirea cristalinului opacifiat printr-o lentilă intraoculară reprezintă singurul tratament eficient care înlătură cataracta.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Poate apărea cataracta la 30 sau 40 de ani?
Răspuns: Da. Cataracta poate apărea la adulți tineri, mai ales în prezența diabetului, traumatismelor oculare, uveitei, tratamentului prelungit cu corticosteroizi sau unor factori genetici.
Întrebare: Care este tratamentul pentru cataractă la ochi?
Răspuns: Ochelarii pot ajuta temporar în formele incipiente, dar singurul tratament care elimină cataracta este operația prin care cristalinul opacifiat este înlocuit cu o lentilă intraoculară artificială.
Întrebare: Există picături care vindecă o cataractă?
Răspuns: Nu există în prezent picături demonstrate și aprobate care să inverseze opacifierea cristalinului și să elimine cataracta.
Întrebare: Diabetul poate provoca o cataractă precoce?
Răspuns: Da. Hiperglicemia produce modificări metabolice și oxidative în cristalin, iar persoanele cu diabet pot dezvolta cataractă la o vârstă mai mică.
Întrebare: Corticosteroizii pot provoca o cataractă?
Răspuns: Da. Utilizarea îndelungată, în special la doze mari, poate crește riscul, iar forma caracteristică este cataracta subcapsulară posterioară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Genetic architecture of congenital cataracts: correlation of pathogenic variants with morphology and clinical outcomes
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40449652/
Studiul „Genetic architecture of congenital cataracts: correlation of pathogenic variants with morphology and clinical outcomes”, apărut în Prog Retin Eye Res. 2025 Jul:107:101373. doi: 10.1016/j.preteyeres.2025.101373. Epub 2025 May 29, autori: Dongwei Guo et al.
Pub Med - Advances in the management of uveitic cataract: current strategies and emerging perspectives
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40839288/
Studiul „Advances in the management of uveitic cataract: current strategies and emerging perspectives”, apărut în Int Ophthalmol. 2025 Aug 21;45(1):343. doi: 10.1007/s10792-025-03695-z, autori. Dimitrios Kalogeropoulos et al.
Te-ar mai putea interesa și...
