Amnezia: cauze, simptome si tratament
Rezumat: Amnezia reprezintă o pierdere importantă a memoriei, care poate afecta amintirile din trecut, capacitatea de a forma amintiri noi sau ambele.
Tratamentul depinde de cauză și poate include tratarea bolii de bază, corectarea unor deficiențe, psihoterapie și recuperare cognitivă. Apariția bruscă a amneziei necesită evaluare medicală rapidă.
1. Ce este amnezia?
2. Care sunt principalele tipuri de amnezie?
a. Amnezia anterogradă
b. Amnezia retrogradă
c. Amnezia globală tranzitorie
d. Amnezia disociativă
3. Care sunt cauzele amneziei?
a. Traumatismele craniene și accidentele vasculare cerebrale
b. Infecțiile, bolile neurologice și lipsa de oxigen
c. Medicamentele, alcoolul și alte substanțe
d. Cauzele psihologice și stresul sever
4. Ce simptome poate avea o persoană cu amnezie?
5. Cum se diagnostichează amnezia și pierderea memoriei?
a. Tratamentul cauzei care a dus la pierderea memoriei
b. Recuperarea cognitivă și strategiile pentru memorie
6. Amnezia poate fi prevenită?
7. Concluzie
1. Ce este amnezia?
Amnezia este o tulburare caracterizată prin pierderea semnificativă a memoriei. O persoană poate să nu mai poată recupera anumite amintiri din trecut sau să nu mai reușească să stocheze informații noi.
Amnezia este diferită de uitarea obișnuită. Să uiți unde ai pus cheile sau numele unei persoane și să ți-l amintești ulterior nu înseamnă, de regulă, amnezie.
În pierderea memoriei semnificativă pot dispărea informații importante despre evenimente, persoane, locuri sau perioade din viață. În unele forme, persoana își amintește trecutul, dar uită rapid ceea ce tocmai s-a întâmplat.
Memoria nu este o singură funcție. Creierul folosește mai multe sisteme pentru învățare, stocarea experiențelor și recuperarea informațiilor. Hipocampul și structurile lobului temporal medial sunt deosebit de importante pentru formarea amintirilor episodice noi.
De aceea, afectarea acestor regiuni prin accident vascular cerebral, lipsă de oxigen, traumatisme sau alte boli poate provoca amnezie.
Amnezia nu înseamnă obligatoriu demență. Demența presupune un declin cognitiv mai larg, care poate afecta memoria, limbajul, judecata și capacitatea de a efectua activitățile cotidiene.
2. Care sunt principalele tipuri de amnezie?
a. Amnezia anterogradă
Amnezia anterogradă înseamnă dificultatea sau imposibilitatea de a forma amintiri noi după apariția bolii sau leziunii cerebrale.
Persoana poate purta o conversație și poate părea atentă, dar după un timp poate să nu-și amintească ceea ce s-a discutat.
Amintirile mai vechi pot rămâne intacte. De exemplu, pacientul poate recunoaște rudele și își poate aminti evenimente din copilărie, dar nu poate reține faptul că un medic l-a vizitat în urmă cu o oră.
Hipocampul și alte regiuni ale lobului temporal medial sunt importante pentru această formă de memorie. Leziunile bilaterale ale hipocampului sunt asociate în mod caracteristic cu dificultăți severe de formare a noilor amintiri episodice.
b. Amnezia retrogradă
Amnezia retrogradă înseamnă pierderea accesului la amintiri formate înainte de evenimentul care a provocat amnezia.
Pierderea memoriei nu este obligatoriu completă. O persoană poate uita anumite zile, luni sau perioade, în timp ce alte amintiri rămân disponibile.
În multe situații, amintirile mai apropiate de momentul leziunii sunt mai vulnerabile decât amintirile foarte vechi.
Amnezia retrogradă poate apărea după traumatisme craniene, accidente vasculare, encefalită, crize epileptice sau alte leziuni ale sistemelor cerebrale implicate în memorie.
c. Amnezia globală tranzitorie
Amnezia globală tranzitorie este un sindrom neurologic caracterizat prin apariția bruscă a unei amnezii anterograde marcate, asociată de obicei și cu o componentă retrogradă.
Persoana nu poate păstra informațiile noi și poate pune în mod repetat aceleași întrebări: „Unde sunt?”, „Cum am ajuns aici?” sau „Ce s-a întâmplat?”.
Identitatea personală este păstrată, iar alte funcții neurologice majore sunt de regulă normale.
Episodul durează de obicei câteva ore și, conform criteriilor diagnostice, se remite în maximum 24 de ore. Durata medie raportată în ghiduri este de aproximativ șase-opt ore.
O analiză sistematică din 2024 arată că în timpul episodului pot exista și dezorientare spațio-temporală sau dificultăți de memorie de lucru, iar unele deficite foarte subtile pot persista temporar după dispariția simptomelor evidente.
Amnezia globală tranzitorie este în general benignă, dar un prim episod de pierdere bruscă a memoriei necesită evaluare urgentă pentru excluderea accidentului vascular cerebral, epilepsiei și altor cauze.
d. Amnezia disociativă
Amnezia disociativă este o tulburare în care persoana nu poate recupera informații autobiografice importante, iar pierderea memoriei nu poate fi explicată prin uitarea obișnuită sau printr-o leziune neurologică identificată.
Este asociată în special cu experiențe traumatice sau cu stres psihologic sever. Poate afecta memoria unui anumit eveniment, a unei perioade sau, mult mai rar, informații autobiografice mai extinse.
Diagnosticul se stabilește numai după excluderea cauzelor neurologice, a consumului de substanțe și a altor afecțiuni care pot explica amnezia.
Mecanismele amneziei disociative nu sunt complet elucidate. Studiile de neuroimagistică sugerează modificări funcționale ale unor rețele prefrontale, temporale și limbice, dar numărul studiilor controlate este încă redus.
3. Care sunt cauzele amneziei?
Există numeroase cauze pentru amnezie. Unele produc o pierdere a memoriei reversibilă, în timp ce altele pot deteriora permanent structurile cerebrale implicate în memorie.
a. Traumatismele craniene și accidentele vasculare cerebrale
Loviturile puternice la cap și traumatismele cranio-cerebrale pot determina pierderea memoriei. Uneori persoana nu își amintește accidentul sau o perioadă dinaintea și după producerea acestuia.
O comoție cerebrală poate produce amnezie temporară. Traumatismele mai grave pot determina leziuni cerebrale și tulburări de memorie persistente.
Accidentul vascular cerebral poate provoca amnezie dacă afectează hipocampul, talamusul sau alte regiuni ale circuitelor memoriei.
În cazul unei pierderi bruște a memoriei trebuie exclus rapid un AVC, mai ales dacă apar și slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, vedere afectată, dezechilibru sau durere de cap bruscă.
b. Infecțiile, bolile neurologice și lipsa de oxigen
Encefalita, adică inflamația creierului produsă adesea de o infecție, poate afecta regiunile implicate în formarea și recuperarea amintirilor.
Encefalita cu virus herpes simplex are o afinitate particulară pentru lobii temporali și poate provoca tulburări severe de memorie.
Epilepsia, în special cea care implică lobii temporali, poate produce episoade de amnezie. Uneori pierderea memoriei poate apărea în legătură cu o criză epileptică.
Bolile neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer, pot provoca pierderea progresivă a memoriei, dar tabloul clinic depășește de regulă amnezia izolată.
Creierul este foarte sensibil la lipsa oxigenului. Un stop cardiac, insuficiența respiratorie severă, intoxicația cu monoxid de carbon sau alte situații care produc hipoxie cerebrală pot afecta memoria.
c. Medicamentele, alcoolul și alte substanțe
Unele medicamente pot modifica temporar formarea amintirilor. Un exemplu important îl reprezintă benzodiazepinele, medicamente cu efect anxiolitic și sedativ.
O analiză confirmă că benzodiazepinele pot provoca amnezie anterogradă, ceea ce înseamnă dificultatea de a fixa amintiri noi după administrarea medicamentului.
Acest efect este utilizat uneori intenționat în cadrul unor proceduri medicale, prin medicamente sedative precum midazolamul. În afara unui context medical, problemele de memorie asociate medicamentelor trebuie discutate cu medicul.
Consumul excesiv de alcool poate produce „blackout”, o perioadă în care persoana este trează și activă, dar creierul nu formează normal amintiri noi.
Consumul cronic și sever de alcool, mai ales în asociere cu deficitul de vitamina B1, poate contribui la sindromul Wernicke-Korsakoff, caracterizat prin tulburări neurologice și pierderea severă a memoriei.
Deficitul de tiamină necesită tratament medical rapid. Unele manifestări se pot ameliora după administrarea vitaminei B1, dar tulburările de memorie din sindromul Korsakoff pot rămâne permanente.
d. Cauzele psihologice și stresul sever
Stresul obișnuit poate afecta atenția și poate face persoana să simtă că „uită tot”, fără să existe o amnezie propriu-zisă.
Situația este diferită în amnezia disociativă. Aceasta poate apărea în asociere cu traumă severă, abuz, război, dezastre, pierderea unei persoane apropiate sau alte experiențe psihologice copleșitoare.
De regulă, informațiile pierdute sunt autobiografice. Persoana poate să nu-și amintească o anumită perioadă sau anumite evenimente legate de experiența traumatizantă.
Este esențial ca medicul să excludă mai întâi cauzele neurologice și toxice. Pierderea memoriei nu trebuie atribuită automat stresului sau unei probleme psihologice.
4. Ce simptome poate avea o persoană cu amnezie?
Manifestarea principală este dificultatea de a forma amintiri noi sau de a recupera amintiri vechi.
În amnezia anterogradă, pacientul poate uita conversații sau evenimente care s-au petrecut cu doar câteva minute înainte.
În amnezia retrogradă, problema predominantă este accesul la informațiile acumulate înainte de apariția bolii.
Pot apărea dificultăți în recunoașterea unor persoane, amintirea unor nume sau localizarea unor locuri cunoscute. Unele persoane uită întâlniri sau evenimente pe care plănuiseră să le facă.
Uneori apare confabulația. Creierul completează involuntar golurile de memorie cu informații incorecte, pe care persoana le consideră adevărate. Confabulația nu reprezintă o minciună intenționată.
Confuzia și dezorientarea pot însoți anumite tipuri de amnezie, însă conștiința, inteligența generală și deprinderile învățate anterior pot rămâne relativ bine conservate.
5. Cum se diagnostichează amnezia și pierderea memoriei?
Evaluarea începe cu istoricul medical. Medicul trebuie să afle dacă pierderea memoriei a apărut brusc sau progresiv, ce medicamente ia pacientul și dacă au existat traumatisme, consum de alcool, infecții sau alte boli.
Informațiile oferite de familie sau de o persoană apropiată pot fi foarte importante, deoarece pacientul nu își poate aminti întotdeauna debutul problemei.
Sunt evaluate memoria, atenția, orientarea, limbajul, capacitatea de calcul și alte funcții cognitive.
Analizele de sânge pot identifica anumite cauze reversibile, precum deficiențe vitaminice, probleme metabolice sau alte boli.
Tomografia computerizată sau RMN-ul cerebral pot evidenția un accident vascular cerebral, o tumoră, un traumatism ori alte leziuni. EEG-ul poate fi indicat dacă există suspiciunea unor crize epileptice.
a. Tratamentul cauzei care a dus la pierderea memoriei
Nu există un medicament universal care să „vindece amnezia”. Tratamentul este ales în funcție de cauza pierderii memoriei.
Dacă problema este produsă de un medicament, medicul poate modifica doza sau tratamentul. Medicamentele prescrise nu trebuie însă întrerupte de pacient fără recomandare.
În deficitul sever de vitamina B1 și sindromul Wernicke este necesară administrarea promptă de tiamină pentru a preveni agravarea leziunilor neurologice.
Un accident vascular cerebral, o encefalită, o criză epileptică sau o leziune cerebrală necesită tratamentul specific al bolii respective.
Amnezia globală tranzitorie tipică se remite spontan și nu are un tratament medicamentos specific. Importantă este confirmarea diagnosticului și excluderea altor cauze periculoase.
În amnezia disociativă, psihoterapia reprezintă principala abordare după eliminarea cauzelor organice. Scopul este gestionarea tulburării și a problemelor asociate experiențelor traumatice sau stresante.
b. Recuperarea cognitivă și strategiile pentru memorie
Atunci când pierderea memoriei persistă după o leziune cerebrală, recuperarea cognitivă poate ajuta pacientul să-și utilizeze mai eficient capacitățile păstrate.
O analiză descrie mai multe abordări: exerciții de recuperare a funcției, învățarea unor informații specifice, strategii compensatorii și programe care includ și problemele emoționale sau comportamentale.
Strategiile compensatorii pot include calendare, agende, liste, alarme pe telefon, instrucțiuni scrise și organizarea obiectelor importante întotdeauna în același loc.
Repetarea informației și stabilirea unor rutine pot facilita activitățile cotidiene.
Terapia ocupațională poate ajuta pacientul să se adapteze la dificultățile de memorie și să-și păstreze cât mai mult independența. Familia poate învăța, de asemenea, modalități mai eficiente de a oferi sprijin.
6. Amnezia poate fi prevenită?
Nu toate formele de amnezie pot fi prevenite. Un accident vascular cerebral neașteptat, o boală neurologică sau unele infecții pot provoca pierderea memoriei chiar dacă persoana a avut un stil de viață sănătos.
Unele riscuri pot fi însă reduse.
Purtarea centurii de siguranță și a căștii în activitățile cu risc scade probabilitatea traumatismelor cranio-cerebrale.
Controlul hipertensiunii, diabetului, colesterolului și evitarea fumatului reduc riscul de accident vascular cerebral și, indirect, al unor forme de amnezie produse de leziuni vasculare cerebrale.
Limitarea consumului de alcool reduce riscul intoxicațiilor cu pierderea temporară a memoriei și al deficitului de tiamină asociat consumului cronic sever.
Medicamentele care pot influența memoria trebuie administrate conform prescripției. O persoană care observă pierderea memoriei după începerea unui tratament ar trebui să discute cu medicul.
Produsele și suplimentele promovate drept soluții pentru „îmbunătățirea memoriei” nu trebuie considerate automat eficiente. Pentru multe dintre acestea lipsesc dovezi solide, iar unele pot interacționa cu medicamentele.
7. Concluzie
Amnezia înseamnă mai mult decât simpla uitare. Poate afecta formarea amintirilor noi, recuperarea trecutului sau ambele procese și poate avea cauze neurologice, toxice, medicamentoase sau psihologice.
Tratamentul pentru pierderea memoriei depinde de cauză. Unele forme dispar complet, în timp ce leziunile cerebrale severe sau sindromul Korsakoff pot lăsa deficite persistente.
O pierdere bruscă și inexplicabilă a memoriei trebuie considerată o problemă medicală urgentă până când sunt excluse cauze precum accidentul vascular cerebral, epilepsia, traumatismele sau intoxicațiile.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt tipurile de amnezie?
Răspuns: Principalele forme sunt amnezia anterogradă, în care persoana nu poate forma normal amintiri noi, și amnezia retrogradă, care afectează amintirile din trecut. Alte forme sunt amnezia globală tranzitorie, post-traumatică și disociativă.
Întrebare: Care este tratamentul pentru pierderea memoriei?
Răspuns: Nu există un tratament unic. Se tratează cauza, de exemplu o boală neurologică, o deficiență de vitamina B1 sau efectul unui medicament. Recuperarea cognitivă, terapia ocupațională și psihoterapia pot fi utile în anumite forme.
Întrebare: Amnezia poate fi temporară?
Răspuns: Da. Unele forme sunt temporare. Amnezia globală tranzitorie, de exemplu, se remite prin definiție în cel mult 24 de ore.
Întrebare: Stresul poate provoca amnezie?
Răspuns: Stresul obișnuit afectează mai ales atenția și concentrarea. În situații traumatice severe poate apărea amnezia disociativă, dar diagnosticul se stabilește numai după excluderea cauzelor neurologice, toxice sau medicamentoase.
Întrebare: Când este pierderea memoriei o urgență?
Răspuns: Pierderea bruscă și inexplicabilă a memoriei necesită evaluare medicală rapidă, mai ales dacă apar tulburări de vorbire, slăbiciune, amorțeală, convulsii, durere de cap severă, confuzie sau dacă simptomele urmează unui traumatism.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Dissociative Amnesia
https://www.msdmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/dissociative-disorders/dissociative-amnesia?ruleredirectid=742
Pub Med - Cognitive deficits and course of recovery in transient global amnesia: a systematic review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39090229/
Studiul „Cognitive deficits and course of recovery in transient global amnesia: a systematic review”, apărut în J Neurol. 2024 Oct;271(10):6401-6425. doi: 10.1007/s00415-024-12563-2. Epub 2024 Aug 1, autori: Ioannis Liampas et al.
Pub Med - Benzodiazepine-induced anterograde amnesia: detrimental side effect to novel study tool
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37781704/
Studiul „Benzodiazepine-induced anterograde amnesia: detrimental side effect to novel study tool”, apărut în Front Pharmacol. 2023 Sep 14:14:1257030. doi: 10.3389/fphar.2023.1257030. ECollection 2023, autori: Kameron Kaplan, Holly Christian Hunsberger
Te-ar mai putea interesa și...
