Cartofii și colesterolul: ce trebuie să știi

Rezumat: Cartofii pot face parte din alimentația persoanelor cu colesterolul mărit, deoarece, în stare naturală, nu conțin colesterol și au foarte puține grăsimi saturate. Efectul lor asupra sănătății cardiovasculare depinde mai ales de porții, de preparare și de alimentele consumate împreună cu ei.

Cei fierți, copți sau la abur sunt, în general, alegeri mai bune decât cei prăjiți și chipsurile. Untul, smântâna și sosurile grase pot crește aportul de grăsimi saturate, asociat cu LDL crescut.

Studiile nu arată că aportul de cartofi ridică automat colesterolul, dar recomandă atenție la glicemie și la echilibrul întregii diete, mai ales dacă există și diabet.

1. Ce conțin cartofii și cum influențează colesterolul?
a. Cartofii conțin colesterol sau grăsimi saturate?
b. Ce rol au fibrele și amidonul din cartofi în alimentație?
2. Cartofii cresc colesterolul LDL?
a. Ce spun studiile despre consumul de cartofi și colesterolul LDL?
b. Care este legătura dintre cartofi, glicemie și sănătatea cardiovasculară?
3. Cum e influențat colesterolul de felul în care prepari cartofii?
a. Cartofii fierți, copți sau preparați la abur
b. Cartofii prăjiți și chipsurile
c. Cartofii cu unt, smântână, sosuri
4. Cum să consumi cartofi dacă ai colesterolul mărit?
5. Concluzie

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Pot să mănânc cartofi dacă am colesterolul mărit?
Răspuns: Da. Cei fierți, copți sau la abur pot fi consumați în porții moderate, fără adaosuri bogate în grăsimi saturate.

Întrebare: Cartofii prăjiți cresc colesterolul LDL?
Răspuns: Pot contribui la creșterea LDL dacă sunt preparați cu grăsimi saturate sau trans. Consumul frecvent aduce și exces de calorii și sare.

Întrebare: Ce legume scad colesterolul?
Răspuns: Vinetele și bamele conțin fibre solubile care pot ajuta la reducerea LDL. Fasolea, lintea și mazărea sunt, de asemenea, alegeri utile, datorită conținutului de fibre.

Întrebare: Cartofii dulci sunt mai buni pentru colesterol decât cei obișnuiți?
Răspuns: Cartofii dulci furnizează fibre și antioxidanți, dar nu există dovezi suficiente că reduc LDL mai mult decât cei obișnuiți. Prepararea contează pentru ambele variante.

Întrebare: Cartofii fierți și răciți scad colesterolul?
Răspuns: Răcirea crește cantitatea de amidon rezistent și poate influența răspunsul glicemic, dar nu s-a demonstrat că scade direct colesterolul LDL.

1. Ce conțin cartofii și cum influențează colesterolul?

Cartofii sunt alimente bogate în carbohidrați, dar conțin și fibre, vitamine și minerale. Consumați simpli, fără adaosuri de grăsimi, pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, inclusiv atunci când colesterolul este crescut.

Un cartof de dimensiune medie furnizează potasiu, vitamina C, vitamina B6 și fibre alimentare. Potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale, iar fibrele au un rol important în sănătatea digestivă și metabolică.

În ceea ce privește colesterolul, este important să diferențiem colesterolul total de LDL, numit și colesterolul „rău”. Un nivel crescut de LDL favorizează depunerea colesterolului în pereții arterelor și crește riscul cardiovascular.

Alimentația poate influența valorile LDL, însă efectul depinde de ansamblul nutrienților consumați, nu de un singur aliment.

a. Cartofii conțin colesterol sau grăsimi saturate?

Cartofii nu conțin colesterol alimentar. Colesterolul se găsește în alimentele de origine animală, nu în plante. Prin urmare, fierți sau copți, fără adaosuri, nu contribuie direct la aportul alimentar de colesterol.

În plus, conțin cantități foarte mici de grăsimi. Potrivit datelor nutriționale, 100 g de cartofi fierți, fără adaosuri, furnizează aproximativ 87 de calorii, 20 g de carbohidrați și numai 0,1 g de grăsimi.

Grăsimile saturate sunt prezente în cantități neglijabile. Acest aspect contează deoarece un consum ridicat de grăsimi saturate poate crește colesterolul LDL din sânge.

Totuși, cartofii nu rămân neapărat săraci în grăsimi după preparare. Prăjirea, adăugarea untului sau combinarea cu sosuri grase schimbă considerabil profilul nutrițional al preparatului.

b. Ce rol au fibrele și amidonul din cartofi în alimentație?

Cartofii conțin fibre alimentare, în special atunci când sunt consumați cu coajă. Fibrele favorizează sațietatea și sănătatea intestinală, iar anumite tipuri de fibre solubile contribuie la scăderea colesterolului LDL.

Totuși, nu sunt la fel de bogați în fibre solubile cu efect de reducere a colesterolului precum ovăzul, orzul sau leguminoasele. Prin urmare, nu trebuie considerați un tratament alimentar pentru LDL crescut.

Principalul carbohidrat din cartofi este amidonul, care se transformă în glucoză în timpul digestiei. În funcție de soi și de preparare, pot determina creșteri relativ rapide ale glicemiei.

O parte din amidon poate deveni rezistent la digestie după fierbere și răcire. Acest amidon rezistent se comportă într-o anumită măsură asemănător fibrelor alimentare și poate influența favorabil răspunsul glicemic.

Totuși, răcirea cartofilor nu elimină carbohidrații și nu garantează scăderea colesterolului LDL.

2. Cartofii cresc colesterolul LDL?

Cartofii consumați fără adaosuri bogate în grăsimi saturate nu sunt considerați o cauză directă a creșterii colesterolului LDL. Cercetările indică faptul că efectele lor depind de preparare, porții și alimentația generală.

Este important de reținut că un aliment care nu conține colesterol poate influența indirect sănătatea cardiovasculară, de exemplu prin aportul caloric excesiv sau prin efectele asupra glicemiei și greutății corporale.

a. Ce spun studiile despre consumul de cartofi și colesterolul LDL?

Un studiu clinic publicat în 2025 a comparat efectele consumului zilnic de cartofi albi copți cu cele ale orezului alb asupra sănătății metabolice și cardiovasculare.

Cercetarea a inclus 24 de adulți cu diabet zaharat de tip 2 și exces ponderal. Participanții au consumat zilnic 100 g de cartofi copți sau o porție de orez alb cu valoare calorică similară, timp de 12 săptămâni pentru fiecare intervenție.

Rezultatele nu au evidențiat efecte mai nefavorabile asupra colesterolului LDL, glicemiei, tensiunii arteriale sau altor indicatori cardiovasculari, comparativ cu orezul alb.

Totuși, studiul a avut puțini participanți și nu demonstrează că un consum mare de cartofi scade colesterolul.

O altă cercetare, publicată în 2025, a analizat datele din șapte cohorte, însumând peste 110.000 de persoane, pentru a evalua legătura dintre consumul de cartofi și bolile cardiovasculare.

Consumul total nu a fost asociat cu un risc cardiovascular crescut. În schimb, consumul de cartofi prăjiți a fost asociat cu un risc ceva mai mare de hipertensiune arterială.

Aceste studii au analizat indicatori diferiți. Riscul cardiovascular și tensiunea arterială nu reprezintă măsurători directe ale colesterolului LDL.

O analiză științifică a concluzionat că un consum moderat de poate face parte dintr-o alimentație sănătoasă. Nu există însă dovezi solide că aceștia reduc colesterolul LDL printr-un efect specific.

b. Care este legătura dintre cartofi, glicemie și sănătatea cardiovasculară?

Deși cartofii nu conțin colesterol, aportul lor ridicat de amidon poate influența glicemia. Acest aspect este important mai ales pentru persoanele cu prediabet, diabet sau rezistență la insulină.

Consumul frecvent de porții mari de carbohidrați, într-o alimentație cu exces caloric, poate favoriza creșterea trigliceridelor și acumularea kilogramelor în plus.

Aceste modificări metabolice pot contribui la creșterea riscului cardiovascular, chiar dacă nu determină neapărat o creștere directă a colesterolului LDL.

Un studiu amplu publicat în 2025, care a analizat date de la peste 205.000 de persoane, a evidențiat diferențe importante între modurile de preparare a cartofilor.

Consumul suplimentar a trei porții săptămânale de cartofi prăjiți a fost asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu aproximativ 20% mai mare. Asocierea nu a fost semnificativă pentru cei fierți, copți sau piure, analizați împreună.

Fiind vorba despre o cercetare observațională, rezultatele nu demonstrează că prăjirea provoacă direct diabetul. Totuși, ele susțin importanța alegerii unor metode de preparare mai sănătoase.

3. Cum e influențat colesterolul de felul în care prepari cartofii?

Modul de preparare poate transforma cartofii dintr-un aliment sărac în grăsimi într-un preparat bogat în calorii și grăsimi saturate.

Pentru persoanele cu colesterolul mărit, diferența dintre cei fierți și cei prăjiți nu ține doar de gust, ci și de cantitatea și tipul grăsimilor adăugate.

a. Cartofii fierți, copți sau preparați la abur

Cartofii fierți sau gătiți la abur sunt opțiuni potrivite pentru o alimentație orientată spre controlul colesterolului LDL. Aceste metode nu necesită adăugarea unor cantități mari de grăsimi.

Cartofii copți în coajă reprezintă, de asemenea, o alegere bună, mai ales dacă sunt consumați fără unt, smântână sau sosuri grase.

Coaja contribuie la aportul de fibre, motiv pentru care poate fi păstrată dacă este bine spălată și cartoful nu prezintă zone verzi sau deteriorate. Pot fi asezonați cu ierburi aromatice, usturoi, rozmarin, cimbru sau puțin ulei de măsline.

O altă variantă este salata din cartofi fierți și răciți, combinați cu legume proaspete și un dressing simplu.

Răcirea poate crește cantitatea de amidon rezistent, dar beneficiile metabolice depind de mai mulți factori. Nu există dovezi suficiente că acest obicei, singur, scade colesterolul LDL.

b. Cartofii prăjiți și chipsurile

Cartofii prăjiți absorb o parte din uleiul folosit la preparare și devin mai bogați în grăsimi și calorii decât cei fierți sau copți.

Impactul asupra colesterolului LDL depinde inclusiv de tipul grăsimilor utilizate. Uleiurile bogate în grăsimi nesaturate sunt, în general, preferabile grăsimilor saturate, dar prăjirea adaugă calorii indiferent de ulei.

Produsele preparate cu grăsimi bogate în acizi grași saturați sau cu grăsimi trans pot contribui la creșterea LDL. Chipsurile din comerț diferă considerabil prin compoziție, astfel că eticheta nutrițională trebuie verificată.

În plus, cartofii prăjiți și chipsurile conțin adesea multă sare. Excesul de sodiu favorizează creșterea tensiunii arteriale, un alt factor de risc cardiovascular.

Prăjirea la temperaturi ridicate poate favoriza și formarea acrilamidei, o substanță nedorită produsă în anumite alimente bogate în amidon. Acest aspect reprezintă o problemă distinctă de colesterolul LDL.

Pentru consum ocazional, dacă sunt preparați la cuptor sau într-o friteuză cu aer cald, cu puțin ulei, pot fi alternative mai bune decât cei prăjiți în baie de ulei.

c. Cartofii cu unt, smântână, sosuri

Cartofii copți cu unt, piureul preparat cu smântână și cei gratinați cu brânzeturi grase pot avea un conținut ridicat de grăsimi saturate.

Aceste grăsimi pot crește colesterolul LDL atunci când sunt consumate în exces, mai ales în cadrul unei alimentații care conține frecvent produse animale grase.

De exemplu, adăugarea unor cantități mari de unt într-un piure modifică substanțial compoziția preparatului, chiar dacă ingredientul principal, cartoful, nu conține colesterol.

Pentru o variantă mai potrivită, poți prepara piureul cu lapte cu puține grăsimi sau cu o cantitate mică de ulei de măsline.

În locul sosurilor grase, poți alege iaurt simplu cu puține grăsimi, muștar în cantități moderate sau dressinguri cu verdețuri.

4. Cum să consumi cartofi dacă ai colesterolul mărit?

Dacă ai colesterolul LDL crescut, nu este necesar să elimini complet cartofii din alimentație. Mai important este să controlezi porțiile și să alegi metode de preparare sănătoase.

O porție orientativă poate fi de aproximativ 120–150 g de cartofi gătiți, echivalentul unui cartof mediu. Aceasta nu este o recomandare universală, deoarece necesarul depinde de vârstă, greutate, activitate fizică și eventualele boli asociate.

Pot fi consumați de câteva ori pe săptămână, alternându-i cu cereale integrale, leguminoase și alte surse de carbohidrați. Nu există o frecvență optimă demonstrată pentru toate persoanele cu LDL crescut.

Este util să îi tratezi ca pe o sursă de amidon, nu ca pe un înlocuitor al legumelor sărace în carbohidrați. De exemplu, poți combina o porție de cartofi copți cu pește la cuptor și o salată mare de legume. Astfel, masa furnizează proteine, fibre și grăsimi nesaturate.

O altă variantă este salata din cartofi fierți, fasole verde, roșii și puțin ulei de măsline. Poți adăuga și năut sau linte pentru un aport mai mare de fibre.

Pentru reducerea colesterolului LDL, este important ca alimentația să includă regulat alimente bogate în fibre solubile, precum ovăzul, orzul, fasolea, lintea și anumite fructe și legume.

O parte dintre aceste fibre contribuie la eliminarea acizilor biliari prin intestin, determinând ficatul să utilizeze mai mult colesterol pentru producerea altora.

În același timp, înlocuirea untului și a altor grăsimi saturate cu uleiuri vegetale nesaturate poate favoriza reducerea colesterolului LDL.

Persoanele cu diabet trebuie să țină cont și de cantitatea totală de carbohidrați de la masă. Cartofii consumați împreună cu proteine și legume bogate în fibre pot fi mai ușor de integrat într-un plan alimentar echilibrat.

Dacă ai colesterolul foarte mare sau un risc cardiovascular ridicat, schimbările alimentare trebuie asociate cu tratamentul și monitorizarea recomandate de medic. Dieta singură nu este întotdeauna suficientă pentru atingerea valorilor-țintă ale LDL.

5. Concluzie

Cartofii nu conțin colesterol și au în mod natural foarte puține grăsimi saturate. Prin urmare, consumul lor moderat, în cadrul unei alimentații echilibrate, nu trebuie considerat automat dăunător persoanelor cu colesterolul mărit.

Totuși, modul de preparare contează. Cei fierți, copți sau gătiți la abur sunt, în general, alegeri mai bune decât cei prăjiți sau combinați cu unt, smântână și sosuri grase.

Pentru controlul colesterolului LDL, cele mai importante măsuri alimentare rămân reducerea grăsimilor saturate, creșterea aportului de fibre și alegerea unor alimente variate, cu efecte favorabile asupra sănătății cardiovasculare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - The Comparative Effects of White Potato and White Rice Consumption on Measures of Cardiometabolic Health in Individuals with Type 2 Diabetes Mellitus and Features of Metabolic Syndrome
Pub Med - Potato Consumption and Risk of Cardiovascular Disease in a Harmonized Analysis of Seven Prospective Cohorts
Pub Med - Potato Intake and the Risk of Overweight/Obesity, Hypertension, Diabetes, and Cardiovascular Disease: A Systematic Review and Meta-analysis of Observational Studies

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...