Factori favorizanti pentru gonartroza

Gonartroza, cunoscută și sub denumirea de artroza genunchiului sau osteoartrita genunchiului, este o formă des întâlnită de artrită, care afectează genunchii. Există mai mulți factori care pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni, de la obezitate și leziuni sportive, până la diverse boli.

Riscul de a dezvolta gonartroză crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai comună la persoanele de peste 50 de ani. Însă și oamenii tineri pot dezvolta această boală, așa cum vom vedea în continuare. Femeile sunt mai susceptibile decât bărbații să dezvolte gonartroză, în special după menopauză, ceea ce sugerează un posibil rol al hormonilor. Când vorbim despre factori care predispun la artroză facem diferența între cei care implică solicitarea anormală a unor țesuturi normale și despre solicitarea normală a unor țesuturi anormale.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Gonartroza și solicitarea anormală a unor țesuturi normale

Solicitarea anormală a unor țesuturi normale poate fi produsă de stresul mecanic repetat, anormal, exercitat pe unitatea de suprafață articulară, cauzat de forțe mecanice excesive de tip: efort fizic repetat, mișcări legate de activitatea profesională (artropatia ocupațională), activitatea sportivă, obezitatea, anomaliile de statică.

De asemenea, traumatismele de la nivelul genunchilor pot duce la ruptura ligamentelor încrucișate, a meniscului, alterează cartilajul și predispun la artroză chiar la vârste tinere. După meniscectomie (îndepărtarea chirurgicală a unui menisc), până la 89% dintre pacienți dezvoltă gonartroză. Fracturile, subluxațiile, luxațiile - prin schimbarea raporturilor normale din articulații - afectează, de asemenea, funcția mecanică și favorizează gonartroza.

Gonartroza și solicitarea normală a unor țesuturi anormale

Solicitarea normală a unor țesuturi anormale este produsă de alterări primitive ale cartilajului și articulațiilor:

Displazia de șold

Aceasta reprezintă un grup de probleme ale șoldului, adeseori legate de țesuturile conjunctive prea slăbite și posturile corpului care exercită o forță excesivă asupra zonei. Acest lucru poate duce la artroză mai târziu viață.

Boala Legg-Calve-Perthes (osteocondrita capului femural)

Aici este vorba despre deteriorarea inexplicabilă a osului din structura șoldului, din cauza pierderii alimentării cu sânge; tratamentul bolii Legg-Calve-Perthes este are drept scop evitarea artritei degenerative severe.

Luxația congenitală de șold

Aceasta apare când un copil se naște cu un șold instabil. Boala este cauzată de formarea anormală a articulației șoldului în stadiile timpurii ale dezvoltării fătului. Un alt nume pentru această afecțiune este „displazia de dezvoltare a șoldului”.

Displazia de acetabul

Acetabulul este o cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului; în unele cazuri, capul femural nu este fixat cum trebuie în acetabul.

Displazia de condili femurali

În unele cazuri, este posibil să existe o displaxie (o anomalie în dezvoltarea) condililor femurali. Fiecare genunchi are doi condili femurali, unul medial și unul lateral. Condil înseamnă o proeminență rotundă, situată la extremitatea unor oase.
Boala Blount (necroza aseptică a condilului tibial medial sau hemiatrofia congenitală a epifizei tibiale superioare)

Boala Blount este o tulburare de creștere, care face ca tibia (acel os numit și „fluierul piciorului”) să se îndoaie la un anumit unghi, înspre interior, creând un aspect anormal, ca și când pacientul ar avea picioare în formă de arc și ducând la dizabilitatea articulațiilor dacă boala nu este corectată.

Ce alte afecțiuni favorizează artroza?

Mai există o serie de afecțiuni care pot duce la artroză:

Alte tipuri de artrită

Alte tipuri de artrită (să nu uităm că artroza, numită și osteoartrită, este tot o formă de artrită), cum ar fi guta, artrita septică sau poliartrita reumatoidă, pot crește riscul de a dezvolta artroza mai târziu, de-a lungul vieții.

Alte afecțiuni medicale

Bolile care afectează sănătatea articulațiilor pot influența riscul de a dezvolta o formă de artroză, cum este gonartroza. De exemplu, bolile sângelui pot provoca sângerări la nivelul articulațiilor. Bolile sau condițiile care afectează circulația sângelui sau inflamația din corp pot influența, totodată, riscul de artroză. Unele afecțiuni medicale asociate cu artroza includ: osteonecroza, boala Paget a oaselor, diabetul și glanda tiroidă subactivă.

Ce e bine să mai știi despre gonartroză?

Cea mai frecvent întâlnită formă de artrită este osteoartrita sau artroza. Vorbim de o boală cronică, caracterizată de distrugerea cartilajului care acoperă și joacă rol de amortizor sau zonă-tampon la capetele oaselor, acolo unde se întâlnesc pentru a forma articulațiile cum sunt genunchii.

Distrugerea sau deteriorarea cartilajului face ca oasele să se frece unele de altele, provocând redoare (rigiditate) articulară, durere și limitarea paletei de mișcări în acea articulație. Genunchiul este una dintre articulațiile afectate cel mai frecvent de artroză. 

Predispoziția genetică joacă un rol în susceptibilitatea la gonartroză, astfel că istoricul familial al bolii poate fi un indicator de risc. Greutatea excesivă mărește presiunea și stresul asupra genunchilor, accelerând uzura cartilajului, iar sporturile care pun presiune mare pe genunchi, cum ar fi alergarea pe distanțe lungi sau sporturile cu impact ridicat, pot crește și acestea riscul de uzură a cartilajului. Pentru a menține cât mai mult sănătatea genunchilor, poți lua anumite măsuri.

Sfaturi pentru sănătatea genunchilor

Grija pentru sănătatea genunchilor este esențială pentru a menține mobilitatea și pentru a preveni problemele pe termen lung, cum ar fi gonartroza. Iată câteva sfaturi pentru a menține genunchii sănătoși:

Menține-te la o greutate sănătoasă

Fiecare kilogram în plus față de greutatea normală pentru vârsta și înălțimea ta pune presiune suplimentară pe genunchi, ceea ce poate accelera uzura cartilajului. Menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce semnificativ stresul asupra genunchilor. 

Dacă ai greutate corporală mai mare decât ar fi normal, care însă este datorată mușchilor dezvoltați și nu excesului de grăsime, situația este diferită față de cea a persoanelor cu obezitate. Mușchii puternici și bine dezvoltați pot oferi, de fapt, un suport suplimentar pentru articulații și pot ajuta la distribuirea mai eficientă a sarcinilor pe care le suportă acestea în timpul activităților zilnice și al exercițiilor fizice. 

Activitate fizică regulată, dar nu suprasolicitantă

Activitatea fizică regulată ajută la menținerea flexibilității și a forței musculare. Exercițiile de întărire a mușchilor cvadricepși și ischiogambieri sunt deosebit de importante pentru stabilizarea și protejarea genunchilor. Evită, însă, suprasolicitarea: deși exercițiile fizice sunt benefice, este important să eviți activitățile care pun presiune excesivă pe genunchi, cum ar fi săriturile repetate sau alergarea pe suprafețe dure. Înlocuiește-le mai degrabă cu activități mai blânde, cum ar fi înotul sau mersul pe bicicletă.

Încălzirea și răcirea

Întotdeauna începe orice sesiune de exerciții fizice cu o perioadă de încălzire și termină cu o perioadă de răcire. Exercițiile de stretching ajută la prevenirea leziunilor și la menținerea sănătății articulațiilor.

Poziția corectă și susținerea adecvată

Utilizarea încălțămintei adecvate, care oferă suport bun și absorbție a șocurilor, este crucială pentru protecția genunchilor. De asemenea, fii atent la alinierea corectă a corpului în timpul activităților fizice. Recomandarea noastră este ca, atunci când vrei să te apuci de o anumită formă de activitate fizică, să mergi mai întâi la o sală de sport pentru a învăța cum se execută corect mișcările.

Gestionarea leziunilor

Dacă suferi o leziune la genunchi, este important să te odihnești și să aplici gheață pentru a reduce inflamația. Vorbește cu un medic sau un fizioterapeut pentru un plan de tratament corespunzător și nu te apuca din nou de sport până când leziunea nu s-a vindecat.

Evitarea fumatului

Poate ai auzit că fumatul crește riscul de cancer pulmonar, însă, de fapt, acesta face rău tuturor organelor din corp. Fumatul poate afecta inclusiv circulația sângelui, încetinind procesul de vindecare a țesuturilor, ceea ce este dăunător pentru sănătatea articulațiilor.

Alimentație și suplimente alimentare potrivite

O alimentație echilibrată, bogată în vitamine și minerale, poate ajuta la menținerea sănătății articulațiilor și la reducerea riscului de gonartroză. Cercetările arată că dieta mediteraneeană poate fi o alegere foarte bună pentru a scădea riscul de artroză, dar și pentru a ușura simptomele celor deja diagnosticați. 

Această formă de alimentație pune accentul pe consumul zilnic de o varietate de legume și fructe cultivate local, cereale integrale și leguminoase, alături de grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline și nucile. Este încurajat consumul de pește de trei ori pe săptămână, sunt permise și lactatele, zilnic, dar în cantități reduse (nu mai mult de 30 g de brânzeturi și 150 ml de iaurt). Se poate mânca și carne de pasăre de două ori pe săptămână, nu mai mult de 100 g porția, iar carne roșie mai rar. Nu se vor consuma nici zahăr și nici prăjeli decât la ocazii. Se poate bea și câte un pahar mic de vin roșu - dacă medicul nu ți-a recomandat evitarea completă a alcoolului.

Suplimente alimentare pot fi și acestea utile pentru a preveni gonartroza. Glucozamina și condroitina sunt populare pentru sănătatea articulațiilor, la fel cele cu Omega-3, turmeric, Boswellia sau S-adenozilmetionină, dar ar trebui luate după ce discuți mai întâi cu un medic. De asemenea, e bine de avut în vedere că nu toate suplimentele alimentare care fac bine cuiva vor face bine oricui. Așadar, dacă ai auzit că un anumit supliment este util pentru cineva din familie sau pentru un vecin, acest lucru nu înseamnă neapărat că și tu vei avea beneficii dacă îl folosești.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Osteoarthritis 
https://www.cdc.gov/arthritis/types/osteoarthritis.htm
BMC - Evidence on risk factors for knee osteoarthritis in middle-older aged: a systematic review and meta analysis
https://josr-online.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13018-023-04089-6
Studiul „Evidence on risk factors for knee osteoarthritis in middle-older aged: a systematic review and meta analysis”, apărut în J Orthop Surg Res 18, 634 (2023). https://doi.org/10.1186/s13018-023-04089-6, autori: Dong, Y., Yan, Y., Zhou, J. et al. 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0