Complicatii ale durerii lombare

Rezumat: Durerea lombară este una dintre cele mai frecvente probleme musculoscheletale, afectând mobilitatea, activitățile zilnice și calitatea vieții. Deși multe episoade se ameliorează în câteva săptămâni, simptomele persistente pot favoriza apariția unor complicații precum dizabilitate, slăbiciune musculară, rigiditate articulară, tulburări de somn și depresie.

Uneori, durerea de spate este asociată cu hernia de disc, compresia nervilor sau sciatica. Recunoașterea simptomelor, diagnosticul corect și tratamentul personalizat contribuie la reducerea riscului de cronicizare.

Activitatea fizică adaptată, ergonomia, recuperarea medicală și sprijinul specialiștilor ajută la menținerea sănătății coloanei vertebrale și la recâștigarea independenței în viața de zi cu zi, pe termen lung.

1. Ce este durerea lombară?
2. Cauzele durerii lombare
a. Afecțiuni vertebrale
b. Leziuni musculare și ligamentare
3. Factori de risc
4. Complicațiile durerii lombare
a. Dizabilitate
b. Hernia de disc și compresia nervilor
c. Sciatica
d. Depresie și sănătatea mentală
e. Creștere în greutate
f. Rigiditate la nivelul articulațiilor
g. Slăbiciune musculară
5. Prevenirea complicațiilor asociate durerii lombare
6. Consultarea medicului
7. Importanța diagnosticării corecte
8. Opțiuni de tratament disponibile
a. Kinetoterapie, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, injecții
b. Adoptarea unei atitudini pozitive
c. Colaborarea cu specialiștii
d. Rolul familiei și prietenilor
e. Îmbunătățirea posturii
f. Sfaturi pentru menținerea unei bune posturi
9. Importanța activităților fizice
a. Tipuri de exerciții recomandate
b. Beneficiile sportului pentru sănătatea spatelui
10. Concluzie

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt simptomele unei crize de lumbago?
Răspuns: O criză de lumbago provoacă durere lombara bruscă, uneori intensă, însoțită de contractură musculară, rigiditate și dificultăți la aplecare sau ridicare. Disconfortul poate crește la anumite mișcări, fără să indice obligatoriu o leziune gravă.

Întrebare: Care sunt simptomele discopatiei lombare L4-L5?
Răspuns: Discopatia L4-L5 poate provoca durere de spate, rigiditate și, dacă există iritație nervoasă, durere care coboară pe picior, furnicături sau amorțeală. Compresia rădăcinii L5 poate determina dificultăți la ridicarea labei piciorului sau a degetului mare.

Întrebare: Care este tratamentul complex pentru durerea lombara joasă?
Răspuns: Tratamentul poate include kinetoterapie, exerciții personalizate, educație privind mișcarea, adaptări ergonomice și medicamente când sunt indicate. În formele cronice, pot fi utile intervențiile psihologice. Procedurile invazive sunt rezervate unor situații selectate.

Întrebare: Există tratament injectabil pentru lumbago?
Răspuns: Există tratamente injectabile utilizate în anumite situații, dar nu sunt recomandate de rutină pentru lumbagoul nespecific. Infiltrațiile epidurale pot fi luate în considerare la pacienți selectați cu sciatică acută severă, după evaluarea beneficiilor și riscurilor.

Întrebare: Care sunt simptomele lumbagoului cu sciatică?
Răspuns: Lumbagoul cu sciatică provoacă durere în zona lombară, asociată cu iradiere spre fesă și picior, uneori până la laba piciorului. Pot apărea furnicături, amorțeală sau slăbiciune musculară. Tulburările sfincteriene și amorțeala perineală necesită evaluare de urgență.

NEWSLETTER DOC DEDICAT

1. Ce este durerea lombară?

Durerea lombară reprezintă disconfortul resimțit în partea inferioară a coloanei vertebrale, între ultimele coaste și zona feselor. Poate apărea brusc, după un efort fizic, sau se poate instala treptat, fără o cauză evidentă. Intensitatea variază de la o jenă ușoară până la dureri care îngreunează mersul, aplecarea sau ridicarea din pat.

În funcție de durată, simptomele sunt clasificate în acute, atunci când persistă mai puțin de șase săptămâni, subacute, între șase și douăsprezece săptămâni, și cronice, când depășesc trei luni. Această diferențiere ajută medicul să stabilească investigațiile și tratamentul potrivit.

Potrivit estimărilor internaționale publicate în 2023, aproximativ 619 milioane de persoane au fost afectate la nivel mondial în 2020. Afecțiunea reprezintă principala cauză de dizabilitate la nivel global, având consecințe importante asupra sănătății și productivității.

Totuși, nu orice durere de spate indică o boală gravă. Aproximativ 90% dintre cazurile de durere lombară sunt considerate nespecifice, ceea ce înseamnă că nu poate fi identificată o singură leziune sau afecțiune care să explice complet simptomele.

2. Cauzele durerii lombare

Cauzele sunt variate și implică atât structurile coloanei vertebrale, cât și musculatura din jur. Unele persoane dezvoltă simptome după ridicarea unui obiect greu, în timp ce altele observă disconfort după perioade lungi petrecute pe scaun sau după activități repetitive.

În multe situații, mai mulți factori contribuie simultan la apariția durerii. Condiția fizică, somnul insuficient, stresul și nivelul de activitate pot influența intensitatea simptomelor și recuperarea. Identificarea factorilor implicați este importantă deoarece tratamentul unei leziuni musculare diferă de cel necesar în cazul unei compresii nervoase.

a. Afecțiuni vertebrale

Coloana lombară este alcătuită din cinci vertebre, separate prin discuri intervertebrale care contribuie la distribuirea presiunii și permit mișcarea. Odată cu înaintarea în vârstă, aceste structuri pot suferi modificări degenerative.

Discopatia, hernia de disc, artroza articulațiilor vertebrale și stenoza canalului spinal se numără printre afecțiunile care pot provoca durere de spate. Uneori, modificările afectează rădăcinile nervoase și determină simptome la nivelul membrelor inferioare.

Este important de știut că modificările observate la radiografie sau RMN nu produc întotdeauna simptome. Unele persoane prezintă discuri degenerative fără dureri, motiv pentru care rezultatele investigațiilor trebuie interpretate împreună cu manifestările clinice.

b. Leziuni musculare și ligamentare

Întinderile musculare și leziunile ligamentelor reprezintă cauze frecvente ale episoadelor acute. Acestea pot apărea după mișcări bruște, ridicarea incorectă a greutăților, activități sportive solicitante sau eforturi neobișnuite.

O astfel de leziune poate determina contractură musculară, sensibilitate locală și limitarea temporară a mobilității. Persoana afectată simte uneori că are spatele blocat și evită să se miște din cauza durerii.

Majoritatea leziunilor ușoare se ameliorează prin menținerea unei activități tolerate, reducerea temporară a eforturilor solicitante și tratament simptomatic, atunci când este necesar. Repausul prelungit la pat nu este recomandat în formele obișnuite, deoarece poate favoriza pierderea forței musculare și întârzierea revenirii la activitățile normale.

3. Factori de risc

Riscul de durere lombară este influențat de vârstă, istoricul episoadelor anterioare, condiția fizică și anumite obiceiuri zilnice. Sedentarismul, fumatul, obezitatea și solicitările fizice intense la locul de muncă sunt factori asociați cu această problemă.

Ridicarea repetată a greutăților și pozițiile incomode menținute mult timp pot contribui la apariția simptomelor. Totuși, simplul fapt că o persoană lucrează la birou nu înseamnă că va dezvolta obligatoriu o afecțiune spinală.

Stresul psihologic, anxietatea și somnul de slabă calitate pot influența modul în care este percepută durerea. Prevenția trebuie să urmărească atât sănătatea fizică, cât și echilibrul emoțional.

4. Complicațiile durerii lombare

Atunci când simptomele persistă, consecințele pot depăși disconfortul fizic. Persoanele afectate pot începe să evite mișcările, să renunțe la activitățile preferate sau să își reducă participarea la viața profesională și socială.

O durere de spate persistentă poate fi asociată cu tulburări de somn, scăderea capacității de efort, dificultăți de concentrare și o calitate a vieții mai redusă. Complicațiile nu apar inevitabil și nu au aceeași severitate la fiecare pacient. Unele sunt consecințe ale limitării activității, în timp ce altele sunt manifestări ale afecțiunii care a provocat inițial durerea.

a. Dizabilitate

Una dintre cele mai importante consecințe ale durerii lombare cronice este dizabilitatea funcțională. Aceasta apare atunci când persoana întâmpină dificultăți în realizarea activităților obișnuite, precum îmbrăcatul, cumpărăturile, mersul pe jos sau îndeplinirea responsabilităților profesionale.

Gradul de dizabilitate nu depinde exclusiv de intensitatea durerii. Contează și rezistența fizică, încrederea în mișcare, sănătatea mentală și posibilitatea de a beneficia de recuperare. În formele severe, limitările pot duce la absențe repetate de la serviciu sau la modificarea activității profesionale. Pierderea independenței poate afecta relațiile familiale și sentimentul de siguranță personală.

Intervenția timpurie, exercițiile adaptate și sprijinul pentru revenirea la activitățile obișnuite pot reduce impactul funcțional și riscul de dizabilitate de lungă durată.

b. Hernia de disc și compresia nervilor

Hernia de disc apare atunci când materialul din interiorul unui disc intervertebral se deplasează printr-o zonă slăbită a învelișului exterior. În anumite situații, acesta poate irita sau comprima o rădăcină nervoasă. Simptomele includ durere care iradiază spre picior, furnicături, amorțeală și uneori slăbiciune musculară. Manifestările diferă în funcție de nivelul afectat și de nervul implicat.

Hernia de disc nu este, în general, o complicație produsă de durerea lombară, ci una dintre afecțiunile care o pot provoca. Multe hernii se ameliorează fără intervenție chirurgicală, iar tratamentul depinde de simptomele pacientului.

Slăbiciunea progresivă a unui membru inferior necesită evaluare medicală rapidă. Dacă apar tulburări noi de urinare, pierderea controlului intestinal sau amorțeală în zona perineală, este necesară prezentarea imediată la urgență.

c. Sciatica

Sciatica este un ansamblu de simptome asociate iritării sau compresiei rădăcinilor nervoase care contribuie la formarea nervului sciatic. Durerea pornește frecvent din regiunea lombară sau fesieră și coboară pe partea posterioară ori laterală a piciorului.

Poate avea caracter de arsură, înțepătură sau șoc electric. Uneori este însoțită de furnicături, amorțeală și dificultăți la anumite mișcări. Spre deosebire de o durere de spate localizată, sciatica implică frecvent simptome care se extind sub nivelul genunchiului. Tusea, strănutul sau anumite poziții pot accentua disconfortul.

Evoluția este adesea favorabilă, însă durerea severă, persistentă sau asociată cu deficit muscular trebuie evaluată de medic. Tratamentul urmărește controlul simptomelor și păstrarea funcției nervoase.

d. Depresie și sănătatea mentală

Durerea cronică poate influența semnificativ starea emoțională. Somnul întrerupt, limitarea activităților și incertitudinea legată de recuperare pot favoriza anxietatea, iritabilitatea și simptomele depresive.
O analiză sistematică publicată în 2021, care a inclus 62 de studii și peste 63.000 de participanți, a identificat asocieri între simptomele depresive și rezultate mai puțin favorabile în cazul durerii lombare.

Relația este complexă și poate funcționa în ambele direcții. Durerea persistentă poate afecta sănătatea mentală, iar depresia poate influența intensitatea percepută a simptomelor și capacitatea de recuperare.

Consilierea psihologică, gestionarea stresului și terapia cognitiv-comportamentală pot completa recuperarea fizică. Solicitarea ajutorului psihologic nu înseamnă că durerea este imaginară, ci că sunt abordate toate componentele problemei.

e. Creștere în greutate

Persoanele care evită mișcarea din cauza durerii pot ajunge să consume mai puțină energie zilnic. Dacă alimentația rămâne neschimbată, această reducere a activității poate favoriza creșterea în greutate.

Excesul ponderal este asociat cu un risc mai mare de durere lombară și poate îngreuna anumite activități, fără să reprezinte însă cauza unică a simptomelor. Se poate forma un cerc dificil de întrerupt: disconfortul reduce mișcarea, condiția fizică se deteriorează, iar activitățile devin tot mai solicitante.

O alimentație echilibrată și revenirea progresivă la exerciții contribuie la controlul greutății. Obiectivul trebuie să fie îmbunătățirea sănătății generale, nu pierderea rapidă a kilogramelor prin diete restrictive.

f. Rigiditate la nivelul articulațiilor

Rigiditatea este frecvent întâlnită la persoanele care se confruntă cu dureri persistente. Aceasta poate fi mai accentuată dimineața, după repaus sau după perioade lungi petrecute în aceeași poziție.
Limitarea mișcărilor apare adesea din cauza contracturii musculare și a evitării activităților dureroase. În timp, reducerea mobilității poate afecta confortul în activitățile cotidiene.

Exercițiile blânde, schimbarea periodică a poziției și mobilizarea progresivă pot contribui la menținerea flexibilității. Dacă rigiditatea matinală este prelungită și se ameliorează evident prin mișcare, medicul poate investiga și o posibilă afecțiune inflamatorie. Nu toate formele de rigiditate au aceeași cauză.

g. Slăbiciune musculară

Reducerea activității fizice pentru perioade îndelungate poate duce la scăderea forței și rezistenței musculare. Mușchii abdomenului, ai spatelui și ai membrelor inferioare pot deveni mai puțin adaptați la solicitările zilnice.

Această diminuare a condiției fizice poate face ca mersul, urcatul scărilor sau transportul cumpărăturilor să fie percepute ca activități obositoare. Trebuie diferențiată slăbiciunea cauzată de inactivitate de deficitul neurologic produs de afectarea unui nerv. Dificultatea nou apărută de a ridica laba piciorului, de exemplu, necesită evaluare medicală promptă.

Kinetoterapia progresivă poate îmbunătăți forța, coordonarea și încrederea în mișcare, reducând limitările asociate unei dureri de spate persistente.

5. Prevenirea complicațiilor asociate durerii lombare

Prevenția urmărește mai mult decât evitarea unui nou episod dureros. Scopul este păstrarea mobilității, menținerea independenței și reducerea riscului ca simptomele să afecteze viața personală sau profesională.

Cele mai utile măsuri includ activitatea fizică regulată, identificarea simptomelor de alarmă, somnul adecvat și adaptarea efortului la capacitatea individuală. Nu există o metodă care să garanteze absența durerilor. Totuși, o abordare activă și echilibrată poate îmbunătăți recuperarea și reduce impactul pe termen lung.

6. Consultarea medicului

Consultul medical este recomandat atunci când durerea persistă câteva săptămâni, se agravează, reapare frecvent sau împiedică desfășurarea activităților obișnuite. Medicul va analiza istoricul simptomelor, bolile asociate și eventualele traumatisme. De asemenea, va evalua mobilitatea coloanei, forța musculară, sensibilitatea și reflexele, atunci când este necesar.

Evaluarea este importantă și pentru persoanele care prezintă febră, scădere inexplicabilă în greutate, durere nocturnă persistentă sau antecedente de cancer. Semnele care necesită prezentare imediată la urgență includ pierderea recentă a controlului urinar sau intestinal, dificultatea nou apărută de a urina, amorțeala în zona genitală ori perineală și slăbiciunea severă sau progresivă a picioarelor.

Aceste manifestări pot sugera o compresie nervoasă gravă, inclusiv sindromul de coadă de cal, care reprezintă o urgență medicală.

7. Importanța diagnosticării corecte

Un diagnostic corect începe cu examinarea clinică, nu obligatoriu cu investigații imagistice. Pentru majoritatea episoadelor nespecifice, radiografia sau RMN-ul nu sunt necesare imediat. Investigațiile devin utile atunci când există suspiciunea unei afecțiuni importante, apar semne neurologice sau rezultatele pot modifica decizia terapeutică.

RMN-ul permite evaluarea discurilor, nervilor și altor țesuturi moi. Radiografia evidențiază în principal structurile osoase, fiind indicată în anumite situații. Descoperirea unei modificări degenerative nu înseamnă automat că aceasta explică durerea de spate. Corelarea imaginilor cu simptomele previne tratamentele inutile și îngrijorarea nejustificată.

8. Opțiuni de tratament disponibile

Tratamentul depinde de cauza simptomelor, durata lor și impactul asupra funcționării zilnice. În majoritatea cazurilor nespecifice, prima abordare include informarea pacientului, menținerea activității și exerciții adaptate.

a. Kinetoterapie, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, injecții

Kinetoterapia poate combina mobilizarea, întărirea musculaturii și creșterea treptată a rezistenței la efort. Pentru durerea cronică, intervențiile psihologice pot completa recuperarea fizică. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot fi utilizate în anumite situații, la recomandarea medicului, în doza minimă eficientă și pentru o perioadă cât mai scurtă. Acestea pot provoca reacții adverse digestive, renale sau cardiovasculare.

Injecțiile spinale și intervențiile chirurgicale nu reprezintă tratamente obișnuite pentru orice durere lombară. În cazuri selectate, precum unele forme de sciatică acută severă, medicul specialist poate lua în considerare o infiltrație epidurală.

Pentru durerea de spate cronică, dovezile recente nu susțin utilizarea de rutină a numeroaselor proceduri injectabile. Chirurgia este rezervată unor situații bine definite, inclusiv compresiei nervoase severe sau simptomelor persistente atent evaluate.

b. Adoptarea unei atitudini pozitive

Atitudinea față de recuperare poate influența modul în care persoana gestionează simptomele. Teama permanentă că orice mișcare va provoca o leziune poate determina evitarea excesivă a activităților.

Este util ca pacientul să înțeleagă faptul că durerea nu reflectă întotdeauna gradul de deteriorare a țesuturilor. În multe cazuri, mișcarea adaptată este sigură și contribuie la recuperare. O atitudine constructivă nu presupune ignorarea simptomelor sau obligația de a fi optimist în permanență. Înseamnă stabilirea unor obiective realiste și observarea progreselor, chiar dacă acestea sunt treptate.

c. Colaborarea cu specialiștii

Recuperarea poate necesita colaborarea dintre medicul de familie, medicul de recuperare medicală, kinetoterapeut, neurolog, reumatolog sau alți specialiști, în funcție de diagnostic. Pentru o durere de spate persistentă, planul terapeutic trebuie să ia în considerare nu doar intensitatea simptomelor, ci și somnul, activitatea profesională și eventualele dificultăți emoționale.

Kinetoterapeutul poate adapta exercițiile, în timp ce medicul urmărește evoluția și stabilește necesitatea tratamentelor suplimentare. În cazurile complexe, abordarea multidisciplinară poate ajuta pacientul să își recapete autonomia și să reducă limitările funcționale.

d. Rolul familiei și prietenilor

Familia, prietenii și colegii pot avea un rol important în recuperare. Înțelegerea dificultăților prin care trece persoana afectată contribuie la reducerea izolării și a stresului. Sprijinul util nu înseamnă preluarea permanentă a tuturor responsabilităților. Atunci când este posibil, pacientul trebuie încurajat să participe la activitățile zilnice, într-un ritm adaptat capacității sale.

La locul de muncă, modificarea temporară a unor sarcini sau flexibilitatea programului pot facilita revenirea treptată. Menținerea relațiilor sociale și participarea la activități plăcute sunt importante mai ales când simptomele persistă luni întregi.

e. Îmbunătățirea posturii

Dacă ai dureri de spate, este important să urmărește adaptarea mediului și a activităților la nevoile corpului. Un birou potrivit, un scaun confortabil și posibilitatea de a schimba frecvent poziția pot reduce disconfortul asociat muncii sedentare.

Nu există o singură postură perfectă care să prevină toate problemele coloanei. Chiar și o poziție considerată corectă poate deveni inconfortabilă dacă este menținută prea mult timp. Pentru un spate sănătos, varietatea mișcărilor și schimbarea poziției sunt adesea mai utile decât încercarea de a păstra o aliniere rigidă.

f. Sfaturi pentru menținerea unei bune posturi

În timpul lucrului la calculator, este recomandat ca monitorul să fie poziționat aproximativ la nivelul ochilor, iar tastatura să permită relaxarea umerilor. Picioarele ar trebui să aibă un sprijin stabil. Spătarul poate susține confortabil regiunea lombară, fără a obliga corpul să rămână nemișcat. Persoanele care lucrează mult timp așezate pot alterna șezutul cu perioade de stat în picioare.

Pauzele scurte pentru mers și mobilizare sunt utile pentru reducerea rigidității. Nu este necesară corectarea obsesivă a fiecărei mișcări. Ridicarea obiectelor grele trebuie realizată în funcție de greutatea acestora și de capacitatea individuală. Menținerea încărcăturii aproape de corp și evitarea mișcărilor bruște pot face efortul mai confortabil.

La cumpărături, distribuirea greutății între două sacoșe sau folosirea unui cărucior poate reduce solicitarea fizică. Pentru activitățile casnice, alternarea sarcinilor și folosirea unor suprafețe de lucru la înălțime confortabilă pot fi de ajutor.

Persoanele cu durere lombară nu trebuie să evite permanent aplecarea sau rotirea trunchiului. Aceste mișcări pot fi reintroduse progresiv, în limite tolerate, pentru menținerea funcționalității.

9. Importanța activităților fizice

Mișcarea reprezintă una dintre cele mai importante componente ale prevenției și recuperării. Exercițiile contribuie la menținerea forței musculare, a mobilității și a capacității de a desfășura activități cotidiene.

O analiză Cochrane publicată în 2021 a arătat că exercițiile fizice sunt probabil eficiente pentru reducerea durerii lombare cronice, comparativ cu absența tratamentului, îngrijirea obișnuită sau placebo.
Beneficiile asupra limitărilor funcționale au fost, în medie, mai mici. De aceea, programul trebuie adaptat obiectivelor și răspunsului individual.

Pentru un spate sănătos, consecvența este mai importantă decât intensitatea ridicată. Activitatea poate începe cu sesiuni scurte, urmate de creșterea graduală a duratei și dificultății.

a. Tipuri de exerciții recomandate

Mersul pe jos este accesibil și poate fi adaptat ușor. Un studiu clinic randomizat publicat în 2024 a arătat că un program individualizat de mers, combinat cu educație, poate reduce recurența episoadelor de durere lombară care limitează activitatea.

Înotul și exercițiile în apă pot fi opțiuni confortabile pentru unele persoane. De asemenea, exercițiile de forță pentru abdomen, spate și membrele inferioare contribuie la îmbunătățirea capacității fizice.
Yoga și Pilates pot fi utile când sunt adaptate nivelului individual și nu provoacă agravarea importantă a simptomelor.

Nu există un singur tip de exercițiu superior pentru toți pacienții. Alegerea trebuie să țină cont de preferințe, condiția fizică, diagnosticul medical și posibilitatea de a menține programul.

b. Beneficiile sportului pentru sănătatea spatelui

Activitatea fizică regulată susține musculatura care participă la stabilizarea și mișcarea trunchiului. În același timp, contribuie la sănătatea cardiovasculară, controlul greutății și îmbunătățirea somnului.
Exercițiile pot reduce teama de mișcare și pot crește încrederea în capacitatea de a realiza activități obișnuite. Aceste beneficii sunt importante pentru persoanele care au trecut prin episoade repetate de durere de spate.

Sportul practicat constant poate susține sănătatea mentală, reducând stresul și favorizând interacțiunile sociale. În timpul recuperării, o creștere ușoară și temporară a disconfortului nu indică întotdeauna o leziune. Totuși, durerea severă, simptomele neurologice noi sau agravarea progresivă impun oprirea activității și evaluare medicală.

10. Concluzie

Complicațiile durerii lombare pot influența mobilitatea, sănătatea mentală, capacitatea de muncă și independența personală. Dizabilitatea funcțională, slăbiciunea musculară și reducerea activității reprezintă consecințe importante ale simptomelor persistente.

Hernia de disc și sciatica necesită o evaluare atentă, deoarece uneori pot implica afectarea nervilor. Totuși, majoritatea episoadelor obișnuite au o evoluție favorabilă și nu necesită intervenții invazive.
Prevenția și recuperarea se bazează pe diagnostic corect, educație medicală, exerciții adaptate și menținerea unui stil de viață activ. Printr-o abordare personalizată, multe persoane pot reveni la activitățile preferate și își pot păstra calitatea vieții.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute for Health and Care Excellence - Low back pain and sciatica in over 16s: assessment and management
https://www.nice.org.uk/guidance/ng59/chapter/Recommendations
Studiul „Commonly used interventional procedures for non-cancer chronic spine pain: a clinical practice guideline”, BMJ 2025
https://www.bmj.com/content/388/bmj-2024-079970
Studiul „Association Between Depressive Symptoms or Depression and Health Outcomes for Low Back Pain: a Systematic Review and Meta-analysis”, J Gen Intern Med. 2022 Apr; autori: Jessica J Wong, Andrea C Tricco, Pierre Côté et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34383230/
Studiul „Global, regional, and national burden of low back pain, 1990-2020, its attributable risk factors, and projections to 2050: a systematic analysis of the Global Burden of Disease Study 2021”, ancet Rheumatol. 2023 May 22
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37273833/
Wordl Health Organization - Low back pain
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/low-back-pain