Calculi biliari: totul despre prevenție și tratament
Rezumat: Calculii biliari, cunoscuți și ca pietre la fiere, sunt formațiuni solide care apar în vezica biliară, cel mai adesea din colesterol sau pigmenți biliari. Mulți oameni au litiază biliară fără simptome, însă blocarea unui canal biliar poate provoca durere intensă, greață și complicații.
Tratamentul depinde de simptome, dimensiunea și localizarea calculilor. Pentru cazurile simptomatice, colecistectomia laparoscopică reprezintă principala soluție, în timp ce acidul ursodeoxicolic este indicat numai anumitor pacienți.
Alimentația echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea slăbirii rapide pot contribui la reducerea riscului de formare a unor noi calculi biliari.
1. Ce sunt calculii biliari (litiaza biliară sau pietre la fiere) și de ce apar?
2. Cum știi că ai calculi biliari?
3. La ce medic se diagnostichează litiaza biliară?
4. Ce tratament există pentru calculi biliari?
a. Când este necesară operația de îndepărtare a vezicii biliare?
b. Acid ursodeoxicolic: când poate fi utilizat?
c. Se pot dizolva calculii fără operație?
5. Ce regim alimentar este recomandat în litiaza biliară?
a. Ce alimente pot agrava simptomele?
b. Grăsimile, colesterolul și sănătatea vezicii biliare
c. Ce poți mânca după o criză de bilă?
6. Cum poți preveni formarea calculilor biliari?
a. Menținerea unei greutăți sănătoase
b. Alimentația și controlul colesterolului
c. De ce trebuie evitată slăbirea foarte rapidă?
7. Concluzie
1. Ce sunt calculii biliari (litiaza biliară sau pietre la fiere) și de ce apar?
Calculii biliari sunt depozite întărite care se formează, de regulă, în vezica biliară. Această afecțiune se numește litiază biliară sau colelitiază, iar în limbajul obișnuit calculii sunt numiți frecvent pietre la fiere.
Vezica biliară este un mic organ situat sub ficat. Ficatul produce bila, un lichid implicat în digestia grăsimilor, iar vezica biliară o stochează și o eliberează în intestinul subțire atunci când este necesară.
Există două categorii importante de calculi: calculii de colesterol și calculii pigmentari. Cei formați predominant din colesterol sunt cei mai frecvenți în multe populații occidentale.
Calculii de colesterol pot apărea atunci când bila conține prea mult colesterol pentru a rămâne dizolvat. Cristalele microscopice se pot forma și, treptat, pot crește, ajungând la dimensiuni diferite.
La apariția lor contribuie și golirea insuficientă a vezicii biliare. Dacă bila rămâne prea mult timp în vezică, poate deveni mai concentrată, favorizând formarea cristalelor. Excesul de bilirubină poate contribui, la rândul lui, la calculii pigmentari.
Printre factorii care cresc probabilitatea de litiază biliară se numără vârsta, sexul feminin, antecedentele familiale, obezitatea, sarcina, diabetul, rezistența la insulină și sindromul metabolic.
Slăbirea foarte rapidă este, paradoxal, un alt factor de risc. Anumite boli intestinale, bolile hemolitice sau ciroza pot favoriza, de asemenea, anumite tipuri de calculi biliari.
2. Cum știi că ai calculi biliari?
Multe persoane care au calculi biliari nu prezintă niciun simptom. Aceștia sunt numiți calculi „silențioși” și pot fi descoperiți întâmplător în timpul unei ecografii efectuate din alt motiv.
În general, calculii asimptomatici nu necesită tratament. Situația se schimbă atunci când o piatră migrează și blochează temporar sau persistent un canal prin care circulă bila.
Simptomul tipic este colica biliară, popular numită și „criză de bilă”. Durerea apare de obicei în partea dreaptă superioară a abdomenului sau în partea superioară centrală și poate dura de la peste 30 de minute până la câteva ore.
Durerea poate fi intensă și constantă și poate fi însoțită de greață și vărsături. Uneori, simptomele apar după masă, în special după o masă mai consistentă.
Durerea persistentă, febra, frisoanele, icterul, urina închisă la culoare sau scaunele foarte deschise necesită evaluare medicală rapidă. Aceste manifestări pot indica o complicație.
Printre complicațiile posibile se numără colecistita acută, adică inflamația vezicii biliare, obstrucția canalului biliar principal, infecția căilor biliare și pancreatita provocată de calculi biliari.
3. La ce medic se diagnostichează litiaza biliară?
Evaluarea poate începe la medicul de familie, la medicul internist sau la gastroenterolog. În cazul simptomelor severe ori al unei complicații, diagnosticul poate fi stabilit direct în serviciul de urgență.
Ecografia abdominală este investigația utilizată cel mai frecvent pentru identificarea calculilor biliari aflați în vezică. Analizele de sânge pot evidenția inflamația, infecția sau afectarea ficatului ori pancreasului.
Dacă medicul suspectează că există calculi în canalul biliar principal, pot fi necesare investigații suplimentare, precum colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) sau ecografia endoscopică.
ERCP, adică colangiopancreatografia endoscopică retrogradă, poate fi utilizată nu doar pentru diagnostic în anumite situații, ci mai ales terapeutic, pentru extragerea unor calculi blocați în canalul biliar.
Pacientul cu pietre simptomatice poate fi îndrumat ulterior către chirurgie generală, deoarece tratamentul definitiv presupune frecvent îndepărtarea vezicii biliare.
4. Ce tratament există pentru calculi biliari?
Tratamentul pentru litiaza biliară depinde în primul rând de existența simptomelor și a complicațiilor. Calculii descoperiți întâmplător și care nu provoacă probleme nu sunt, în majoritatea cazurilor, tratați.
În schimb, episoadele repetate de durere sau complicațiile impun evaluarea unei soluții definitive. Tratamentul poate cuprinde intervenția chirurgicală, proceduri endoscopice și, în cazuri selectate, medicamente.
a. Când este necesară operația de îndepărtare a vezicii biliare?
Colecistectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare și este tratamentul standard pentru numeroși pacienți cu calculi biliari simptomatici.
În prezent, operația se efectuează cel mai frecvent laparoscopic, prin câteva incizii mici. O persoană poate trăi fără vezică biliară, deoarece ficatul continuă să producă bila, care ajunge direct în intestin.
Operația este luată în considerare mai ales în cazul colicilor biliare recurente și este necesară în multe situații în care apar complicații.
Pentru colecistita acută, ghidurile moderne susțin colecistectomia laparoscopică efectuată în faza acută la pacienții eligibili. Dacă există pietre în canalul biliar principal, acestea trebuie, de asemenea, îndepărtate.
b. Acid ursodeoxicolic: când poate fi utilizat?
Acidul ursodeoxicolic, numit și ursodiol sau UDCA, este un acid biliar care poate reduce saturația bilei cu colesterol și poate favoriza dizolvarea anumitor calculi de colesterol.
Tratamentul funcționează cel mai bine în cazul unor pietre de colesterol mici și la pacienți atent selectați, de exemplu atunci când intervenția chirurgicală nu este potrivită. Dizolvarea poate necesita luni sau chiar ani.
Acidul ursodeoxicolic nu poate dizolva toate tipurile de pietre la fiere. Calculii pigmentari și calculii calcificați nu răspund în același mod.
O revizuire sistematică publicată în 2023 a arătat că există unele rezultate favorabile privind utilizarea UDCA pentru simptomele provocate de calculi, dar dovezile sunt încă eterogene și insuficiente pentru a-l considera tratament standard în locul operației.
c. Se pot dizolva calculii fără operație?
Da, însă doar în situații selectate. Tratamentul oral cu acizi biliari poate dizolva unii calculi de colesterol, dar este lent și nu garantează că pietrele vor dispărea complet sau că nu se vor forma din nou.
Litotriția cu unde de șoc, prin care pietrele sunt fragmentate, este utilizată foarte rar în prezent pentru calculii vezicii biliare și poate fi asociată în anumite cazuri cu ursodiol.
Nu există ceaiuri, suplimente sau așa-numite „curățări ale bilei” demonstrate științific ca metode sigure și eficiente de dizolvare a calculilor biliari.
5. Ce regim alimentar este recomandat în litiaza biliară?
Dieta nu poate înlocui tratamentul medical atunci când pietrele la fiere provoacă blocaje sau complicații. Nici nu există o dietă dovedită care să dizolve calculii existenți.
Un model alimentar echilibrat, bogat în fibre și bazat pe alimente cât mai puțin procesate, poate însă ajuta la controlul greutății și al factorilor metabolici asociați cu apariția litiazei biliare.
a. Ce alimente pot agrava simptomele?
Unele persoane observă apariția durerilor după mese bogate și foarte grase, deoarece grăsimile stimulează contracția vezicii biliare.
Prăjelile, produsele de tip fast-food, carnea foarte grasă, mezelurile, sosurile grase, produsele de patiserie și deserturile cu multă grăsime pot fi prost tolerate de unii pacienți.
Totuși, nu există o regulă conform căreia orice persoană cu calculi biliari trebuie să elimine complet grăsimile. O analiză Cochrane din 2024 a constatat că dovezile privind eficiența modificării aportului de grăsimi ca tratament al bolii sunt foarte limitate.
b. Grăsimile, colesterolul și sănătatea vezicii biliare
Faptul că un calcul este alcătuit din colesterol nu înseamnă că eliminarea completă a colesterolului alimentar îl va face să dispară.
Procesul este mai complex și implică secreția hepatică de colesterol, compoziția bilei și modul în care se golește vezica biliară.
Sunt preferabile grăsimile nesaturate din ulei de măsline, pește, nuci și semințe, în cantități adaptate toleranței individuale. Sunt recomandate, de asemenea, legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale.
c. Ce poți mânca după o criză de bilă?
După un episod de colică biliară, mesele mai mici și alimentele mai ușor tolerate pot fi mai confortabile până la evaluarea medicală.
Pot fi alese, în funcție de toleranță, legume gătite, orez, cartofi fierți sau copți, pâine, cereale simple, fructe, iaurt cu puține grăsimi și surse slabe de proteine.
Este prudent să fie evitate temporar mesele foarte mari, prăjelile și cantitățile mari de grăsime dacă acestea declanșează simptome. O nouă criză nu trebuie tratată numai prin dietă; episoadele repetate necesită consult medical.
6. Cum poți preveni formarea calculilor biliari?
Nu toate cazurile de litiază biliară pot fi prevenite. Vârsta, sexul și predispoziția genetică nu pot fi modificate.
Totuși, o parte dintre factorii de risc pot fi influențați prin alimentație, activitate fizică și menținerea unei greutăți adecvate.
a. Menținerea unei greutăți sănătoase
Obezitatea crește riscul de calculi biliari, inclusiv prin modificări ale cantității de colesterol secretate în bilă și ale funcției vezicii biliare.
Activitatea fizică regulată și menținerea greutății într-un interval sănătos sunt măsuri utile pentru sănătatea metabolică și pot contribui la reducerea riscului de pietre la fiere.
b. Alimentația și controlul colesterolului
O alimentație bogată în fibre, cu legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, și cu mai puțini carbohidrați rafinați și zaharuri este asociată cu o strategie de prevenție mai favorabilă.
Controlul colesterolului sanguin rămâne important pentru sănătatea cardiovasculară, însă colesterolul din bilă și colesterolul măsurat prin analizele de sânge nu reprezintă același lucru și nu trebuie confundate.
c. De ce trebuie evitată slăbirea foarte rapidă?
În timpul unei scăderi rapide în greutate, ficatul poate elibera mai mult colesterol în bilă, iar vezica biliară se poate goli mai puțin eficient. Combinația favorizează apariția cristalelor și a calculilor.
Dietele extrem de restrictive și pierderea rapidă a multor kilograme cresc, prin urmare, riscul de pietre la fiere.
Același fenomen poate apărea după chirurgia bariatrică. La anumite persoane care pierd mult în greutate după asemenea intervenții, medicul poate recomanda temporar acid ursodeoxicolic pentru prevenirea calculilor. Studii recente susțin eficiența acestei strategii în populații selectate.
7. Concluzie
Calculii biliari sunt frecvenți și pot rămâne mult timp fără simptome. Problemele apar în special atunci când o piatră împiedică circulația normală a bilei și provoacă durere, inflamație sau alte complicații.
Pentru litiaza biliară simptomatică, colecistectomia laparoscopică rămâne principalul tratament definitiv. Acidul ursodeoxicolic poate dizolva anumite pietre mici de colesterol, însă este potrivit numai unor pacienți și necesită tratament îndelungat.
Alimentația echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea slăbirii bruște pot reduce riscul de apariție a calculilor biliari. Dieta nu trebuie însă folosită pentru a amâna consultul medical atunci când apar dureri intense, febră, icter sau episoade repetate de colică biliară.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt opțiunile de tratament pentru dizolvarea calculilor biliari?
Răspuns: Anumiți calculi mici, formați din colesterol, pot fi dizolvați cu acizi biliari, în special acid ursodeoxicolic. Tratamentul durează luni sau ani, nu funcționează pentru toate pietrele și există posibilitatea reapariției lor.
Întrebare: Ce medicamente sunt utilizate pentru tratarea litiazei biliare?
Răspuns: Acidul ursodeoxicolic este principalul medicament utilizat pentru dizolvarea anumitor calculi de colesterol. Acidul chenodeoxicolic este o altă opțiune cunoscută, dar este folosit mult mai limitat. Medicamentele nu înlocuiesc operația în majoritatea cazurilor simptomatice.
Întrebare: Calculii biliari trebuie întotdeauna operați?
Răspuns: Nu. Calculii descoperiți întâmplător și care nu produc simptome nu necesită, în general, tratament. Operația este recomandată mai ales când apar simptome repetate sau complicații.
Întrebare: Pietrele la fiere pot dispărea singure?
Răspuns: De regulă, calculii aflați în vezica biliară nu dispar pur și simplu. Pietrele mici pot migra, dar pot bloca un canal biliar și pot provoca probleme serioase.
Întrebare: Ce simptome arată că pietrele la fiere reprezintă o urgență?
Răspuns: Durerea abdominală severă sau persistentă, febra, frisoanele, vărsăturile repetate și îngălbenirea pielii ori a ochilor necesită evaluare medicală rapidă, deoarece pot indica o complicație.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIDDK - Treatment for Gallstones
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gallstones/treatment
Pub Med - Modified dietary fat intake for treatment of gallstone disease in people of any age
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38318932/
Studiul „Modified dietary fat intake for treatment of gallstone disease in people of any age”, apărut în Cochrane Database Syst Rev. 2024 Feb 6;2(2):CD012608. doi: 10.1002/14651858.CD012608.pub3, autori: Angela M Madden et al.
Pub Med - Ursodeoxycholic acid in the management of symptomatic gallstone disease: systematic review and clinician survey
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36952251/
Studiul „Ursodeoxycholic acid in the management of symptomatic gallstone disease: systematic review and clinician survey”, apărut în BJS Open. 2023 Mar 7;7(2):zrac152. doi: 10.1093/bjsopen/zrac152, autori: Lewis Hall et al.
Te-ar mai putea interesa și...
