Exercițiile fizice nu previn blocarea arterelor

Rezumat: Exercițiile fizice protejează inima, reduc riscul cardiovascular și sunt recomandate atât persoanelor sănătoase, cât și celor cu cardiopatie ischemică. Totuși, mișcarea nu garantează că ateroscleroza sau placa de aterom nu vor apărea.

Colesterolul LDL crescut, hipertensiunea, diabetul, fumatul, vârsta și predispoziția genetică continuă să conteze chiar și la persoanele active. Mai mult, unele studii au identificat o cantitate mai mare de calcificări sau plăci coronariene la unii bărbați care practică de mulți ani sport de anduranță la volum foarte mare.

Aceste rezultate nu anulează însă beneficiile exercițiilor fizice și nu demonstrează că sportul obișnuit provoacă ateroscleroza.

1. Cum se formează placa de aterom?
2. Ce factori favorizează ateroscleroza?
3. Ce efect au exercițiile fizice asupra arterelor și inimii?
a. Beneficiile mișcării pentru sănătatea cardiovasculară
b. De ce pot apărea plăci de aterom chiar și la persoanele active?
4. Ateroscleroză și cardiopatie ischemică: care este legătura?
a. Cum poate placa de aterom să reducă fluxul de sânge către inimă?
b. Când ateroscleroza poate duce la infarct?
5. Ce factori contează în afară de exercițiile fizice?
a. Colesterolul, tensiunea arterială și diabetul
b. Fumatul, alimentația și predispoziția genetică
6. Cum poate fi redus riscul de ateroscleroză și cardiopatie ischemică?
7. Ce analize și investigații pot depista ateroscleroza?
8. Concluzie

NEWSLETTER DEDICAT DOC

1. Cum se formează placa de aterom?

Ateroscleroza este o boală cronică a arterelor în care în peretele vascular se acumulează lipide, celule inflamatorii, țesut fibros și, în timp, calciu. Leziunea rezultată poartă numele de placă aterosclerotică sau placă de aterom.

Procesul începe cu pătrunderea și reținerea particulelor care conțin colesterol LDL în stratul intern al arterei. Aceste lipoproteine pot suferi modificări care declanșează un răspuns inflamator.

Celulele sistemului imunitar, în special monocitele, pătrund în peretele arterial și se transformă în macrofage. Acestea captează LDL modificat și pot deveni „celule spumoase”, bogate în lipide.

Treptat se formează o leziune mai complexă. Celulele musculare netede migrează și produc componente ale țesutului conjunctiv, iar peste zona bogată în lipide se poate forma o capsulă fibroasă.

Unele plăci de aterom se calcifică și rămân relativ stabile. Altele conțin un nucleu lipidic important și o capsulă vulnerabilă. Evoluția nu este identică la toate persoanele și nici toate plăcile nu provoacă o îngustare severă a arterei.

De aceea, ateroscleroza nu trebuie imaginată doar ca o conductă înfundată progresiv cu grăsime. Este un proces biologic complex, în care colesterolul, inflamația, funcționarea endoteliului și răspunsul imun se influențează reciproc.

2. Ce factori favorizează ateroscleroza?

Unul dintre cei mai importanți factori este nivelul crescut al colesterolului LDL. Expunerea îndelungată a arterelor la concentrații mari de particule aterogene favorizează formarea și progresia plăcilor de aterom.

Hipertensiunea arterială contribuie la deteriorarea pereților vasculari. Riscul crește suplimentar atunci când tensiunea mare coexistă cu colesterol crescut, diabet sau fumat.

Diabetul favorizează ateroscleroza prin mai multe mecanisme, printre care alterarea funcției vaselor, inflamația și modificările metabolice. Persoanele cu diabet au un risc cardiovascular mai ridicat și necesită control atent al factorilor de risc.

Fumatul afectează endoteliul, favorizează inflamația și tromboza și crește substanțial riscul de boală coronariană. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru prevenția cardiovasculară.

Contează și vârsta, istoricul familial, boala cronică de rinichi, excesul ponderal, alimentația nesănătoasă și sedentarismul.

Predispoziția genetică explică de ce ateroscleroza poate apărea uneori chiar și la persoane slabe, active și aparent sănătoase.

3. Ce efect au exercițiile fizice asupra arterelor și inimii?

a. Beneficiile mișcării pentru sănătatea cardiovasculară

Exercițiile fizice regulate au efecte cardiovasculare demonstrate. Ele îmbunătățesc capacitatea cardiorespiratorie, contribuie la controlul tensiunii arteriale și al glicemiei și pot îmbunătăți profilul metabolic.

Activitatea fizică influențează favorabil funcția endoteliului și are efecte antiinflamatoare, antitrombotice și antiischemice. La persoanele cu boală coronariană cronică, exercițiul este o componentă importantă a tratamentului și recuperării.

Ghidurile recomandă, în lipsa contraindicațiilor, cel puțin 150 de minute săptămânal de activitate aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute de activitate mai intensă. Sunt recomandate și exerciții de forță în cel puțin două zile pe săptămână.

Prin urmare, concluzia nu este că exercițiile fizice „nu funcționează”. Dimpotrivă, sedentarismul este asociat cu un risc cardiovascular mai mare, iar trecerea de la inactivitate la un nivel chiar modest de activitate aduce beneficii.

b. De ce pot apărea plăci de aterom chiar și la persoanele active?

Mișcarea reduce riscul, dar nu neutralizează automat colesterolul LDL crescut, hipertensiunea, diabetul, vârsta sau moștenirea genetică.

O persoană poate alerga regulat și, în același timp, poate avea hipercolesterolemie familială, tensiune crescută sau alți factori care favorizează un aterom.

În ultimii ani a apărut și o observație aparent paradoxală: unii sportivi de anduranță de vârstă mijlocie sau mai înaintată prezintă mai multe calcificări sau plăci coronariene decât s-ar fi anticipat după profilul lor de risc.

Studiul Master@Heart din 2023 a analizat 558 de bărbați între 45 și 70 de ani cu profil cardiovascular favorabil. Sportivii care practicaseră toată viața exerciții de anduranță prezentau mai frecvent plăci coronariene decât participanții sănătoși care nu practicau antrenamente de anduranță regulate.

Studiul nu poate demonstra însă că sportul a produs plăcile. Cercetarea a fost observațională, a inclus doar bărbați albi și a analizat persoane aflate la extrema superioară a volumului de exercițiu.

O meta-analiză din 2025, care a inclus nouă studii și peste 61.000 de persoane, a găsit valori mai mari ale calciului coronarian la bărbații cu volume foarte mari de exercițiu, dar nu a identificat aceeași asociere la femei.

O analiză sistematică publicată ulterior a constatat, de asemenea, că persoanele care făceau volume foarte mari de exerciții puteau avea scoruri de calciu coronarian mai mari. Totuși, majoritatea studiilor cu date clinice nu indicau mai multe evenimente cardiovasculare sau o mortalitate mai mare.

Semnificația acestui „paradox al sportivului” nu este încă pe deplin înțeleasă. Datele disponibile nu justifică recomandarea ca oamenii să renunțe la exercițiile fizice.

4. Ateroscleroză și cardiopatie ischemică: care este legătura?

Ateroscleroza arterelor coronare este una dintre principalele cauze de cardiopatie ischemică. Arterele coronare transportă sânge bogat în oxigen către mușchiul inimii.

Când ateromul se acumulează în pereții lor, circulația sângelui poate deveni insuficientă pentru necesitățile inimii, în special când aceasta lucrează mai intens.

a. Cum poate placa de aterom să reducă fluxul de sânge către inimă?

O placă poate crește treptat și poate îngusta lumenul arterei. Dacă îngustarea devine suficient de importantă, cantitatea de sânge care ajunge la mușchiul cardiac în timpul efortului poate deveni insuficientă.

Apare ischemia miocardică, adică un dezechilibru între necesarul de oxigen al inimii și aportul disponibil.

Persoana poate simți presiune, constricție sau durere în piept, fenomen cunoscut drept angină pectorală. Pot apărea și dificultăți de respirație sau scăderea toleranței la efort.

Totuși, severitatea anatomică a unei îngustări nu arată întotdeauna exact cât afectează aceasta circulația. Tocmai de aceea pot fi necesare teste funcționale pentru evaluarea ischemiei.

b. Când ateroscleroza poate duce la infarct?

Infarctul nu apare obligatoriu prin creșterea lentă a unui aterom până când acesta „astupă” complet artera.

O placă se poate destabiliza și rupe. Sângele intră în contact cu materialul din interiorul plăcii, ceea ce favorizează formarea rapidă a unui cheag.

Cheagul poate reduce brusc sau poate opri circulația prin artera coronară. Dacă o regiune a inimii rămâne fără oxigen suficient, celulele musculare încep să moară și apare infarctul miocardic.

Un alt mecanism posibil este eroziunea suprafeței plăcii, care poate declanșa, de asemenea, tromboza coronariană chiar fără ruperea capsulei fibroase.

5. Ce factori contează în afară de exercițiile fizice?

a. Colesterolul, tensiunea arterială și diabetul

O persoană activă nu ar trebui să presupună că sportul compensează automat colesterolul crescut.

În cazul persoanelor cu cardiopatie ischemică documentată, statinele reprezintă terapia de primă linie pentru reducerea colesterolului și a riscului de evenimente cardiovasculare. La nevoie pot fi adăugate medicamente precum ezetimibul sau inhibitorii PCSK9.

Și hipertensiunea necesită tratament adecvat. Exercițiile fizice pot contribui la scăderea tensiunii, dar nu înlocuiesc medicamentele atunci când acestea sunt indicate.

Același principiu este valabil pentru diabet. Activitatea fizică îmbunătățește sensibilitatea la insulină și controlul metabolic, dar glicemia, tensiunea și lipidele trebuie evaluate și tratate individual.

b. Fumatul, alimentația și predispoziția genetică

Fumatul poate contracara o parte importantă dintre avantajele unui stil de viață activ. Renunțarea la tutun rămâne esențială pentru protecția arterelor.

Alimentația contează independent de sport. Un model alimentar bogat în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și pește și sărac în grăsimi saturate și alimente ultraprocesate este asociat cu un profil cardiovascular mai favorabil.

Genele nu pot fi schimbate, dar pot indica nevoia unei prevenții mai agresive. Persoanele cu rude care au avut boală coronariană prematură ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea individuală a riscului.

6. Cum poate fi redus riscul de ateroscleroză și cardiopatie ischemică?

Prevenția eficientă combină exercițiile fizice cu gestionarea tuturor factorilor de risc. Sportul este o piesă importantă, dar nu este singura.

Este utilă verificarea periodică a tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei. Colesterolul LDL trebuie evaluat în contextul riscului cardiovascular total, nu doar comparat mecanic cu limita laboratorului.

Fumatul trebuie evitat, iar alimentația ar trebui să favorizeze alimentele vegetale minim procesate, peștele și sursele de grăsimi nesaturate.

Greutatea corporală, somnul și activitatea zilnică au, de asemenea, importanță.

Exercițiile fizice trebuie menținute. Pentru majoritatea oamenilor, recomandarea este exact opusul renunțării la mișcare: activitate aerobă regulată, exerciții de forță și cât mai puțin timp petrecut sedentar.

Persoanele care practică sport de anduranță la nivel foarte ridicat, în special după vârsta mijlocie și în prezența unor factori de risc, pot discuta cu medicul despre evaluarea cardiovasculară individuală.

7. Ce analize și investigații pot depista ateroscleroza?

Analizele de sânge nu vizualizează ateromul, dar identifică factori care îl favorizează. Sunt utile profilul lipidic, glicemia și hemoglobina glicată, alături de măsurarea tensiunii arteriale.

Pentru arterele coronare, scorul de calciu coronarian realizat prin tomografie computerizată poate identifica și cuantifica depozitele calcificate. Un scor crescut indică existența unei încărcături aterosclerotice mai mari.

Scorul zero nu exclude însă toate formele de aterom, deoarece plăcile necalcificate nu sunt evidențiate prin această metodă.

Angio-CT-ul coronarian poate vizualiza atât lumenul, cât și pereții arterelor și poate identifica boala coronariană obstructivă și neobstructivă. Ghidurile actuale îl recomandă frecvent pentru evaluarea persoanelor cu suspiciune de boală coronariană.

Testele funcționale, precum ecocardiografia de stres, imagistica de perfuzie, PET sau rezonanța magnetică cardiacă de stres, pot arăta dacă o stenoză provoacă ischemie.

Coronarografia invazivă este rezervată anumitor situații, în special persoanelor cu probabilitate foarte mare de boală obstructivă, simptome severe sau risc cardiovascular ridicat.

Investigațiile nu sunt recomandate identic tuturor oamenilor sănătoși și activi. Alegerea lor trebuie făcută în funcție de vârstă, simptome, factori de risc și probabilitatea bolii.

8. Concluzie

Exercițiile fizice nu oferă protecție absolută împotriva aterosclerozei. O persoană activă poate dezvolta placă de aterom dacă există colesterol LDL crescut, hipertensiune, diabet, fumat, predispoziție genetică sau alți factori de risc.

Cercetările recente au arătat și că unii bărbați care practică toată viața volume foarte mari de sport de anduranță pot avea mai multe calcificări și plăci coronariene decât s-ar anticipa.

Aceste observații nu demonstrează că exercițiile fizice obișnuite provoacă ateroscleroza și nu anulează beneficiile mișcării. Chiar și la sportivii cu plăci coronariene, nivelul ridicat de fitness poate atenua riscul de evenimente cardiovasculare.

Prevenirea cardiopatiei ischemice necesită o abordare completă: exerciții fizice, alimentație sănătoasă, evitarea fumatului și controlul colesterolului, tensiunii arteriale și diabetului.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Exercițiile fizice pot împiedica apariția aterosclerozei?
Răspuns: Ele reduc riscul și îmbunătățesc numeroși factori cardiovasculari, dar nu garantează că ateroscleroza nu va apărea.

Întrebare: Poți avea placă de aterom chiar dacă faci sport zilnic?
Răspuns: Da. Colesterolul LDL crescut, hipertensiunea, diabetul, fumatul, vârsta și predispoziția genetică pot favoriza ateromul și la persoanele foarte active.

Întrebare: Sportul intens provoacă ateroscleroza?
Răspuns: Nu s-a demonstrat acest lucru. Unele studii observaționale au găsit mai multe plăci sau calcificări la bărbați care practică volume foarte mari de sport de anduranță, dar nu pot demonstra o relație directă de cauzalitate.

Întrebare: Ce legătură există între ateroscleroză și cardiopatie ischemică?
Răspuns: Ateroscleroza coronariană poate reduce alimentarea inimii cu sânge și oxigen, provocând ischemie, angină pectorală și, în anumite situații, infarct miocardic.

Întrebare: Ce investigație arată dacă există plăci în arterele coronare?
Răspuns: Scorul de calciu coronarian evidențiază plăcile calcificate, iar angio-CT-ul coronarian poate identifica și caracteriza mai detaliat plăcile coronariene și eventualele îngustări.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Exercise Volume and Coronary Artery Calcification: A Systematic Review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42007192/
Studiul „Exercise Volume and Coronary Artery Calcification: A Systematic Review”, apărut în CJC Open. 2025 Dec 30;8(4):457-465. doi: 10.1016/j.cjco.2025.12.009. eCollection 2026 Apr, autori: Chase J Ellingson et al.
Pub Med - Sex Differences in the Impact of Exercise Volume on Subclinical Coronary Atherosclerosis: A Meta-Analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40373527/
Studiul „Sex Differences in the Impact of Exercise Volume on Subclinical Coronary Atherosclerosis: A Meta-Analysis”, apărut în JACC Adv. 2025 Jun;4(6 Pt 1):101786. doi: 10.1016/j.jacadv.2025.101786. Epub 2025 May 14, autori: Ahmed Abdelaziz et al.
Oxford Academic - Lifelong endurance exercise and its relation with coronary atherosclerosis
https://academic.oup.com/eurheartj/article/44/26/2388/7069916
Studiul „Lifelong endurance exercise and its relation with coronary atherosclerosis”, apărut în European Heart Journal, Volume 44, Issue 26, 7 July 2023, Pages 2388–2399, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad152, autori: Ruben De Bosscher et al.