Acidul cafeic: surse naturale, beneficii, efecte secundare
Rezumat: Acidul cafeic este un compus fenolic prezent în numeroase alimente vegetale, printre care cafea, fructe, legume, ceai și unele plante aromatice. În cafea, apare în mare parte sub forma acizilor clorogenici, care pot elibera acid cafeic în timpul digestiei și metabolismului.
Cercetările îi atribuie proprietăți antioxidante și antiinflamatoare și investighează posibile efecte metabolice, cardiovasculare și anticancer. Totuși, majoritatea beneficiilor terapeutice au fost demonstrate până acum în laborator sau pe animale, nu prin studii clinice ample.
1. Ce este acidul cafeic?
a. Din ce categorie de compuși face parte acidul cafeic?
b. Acid cafeic și cofeină: care este diferența?
2. Care sunt sursele naturale de acid cafeic?
a. Cafeaua
b. Fructe, legume și plante
3. Ce beneficii poate avea acidul cafeic pentru sănătate?
a. Proprietăți antioxidante
b. Efecte antiinflamatoare
c. Posibil rol în sănătatea cardiovasculară și metabolică
d. Ce spun studiile despre acidul cafeic și cancer?
4. Cât acid cafeic consumăm prin alimentație?
5. Acidul cafeic are efecte secundare sau contraindicații?
6. Concluzie
1. Ce este acidul cafeic?
Acidul cafeic este o substanță naturală produsă de plante și prezentă în numeroase alimente. În ciuda numelui, nu se găsește numai în cafea și nici nu este responsabil pentru efectul stimulant al acesteia.
Formula sa chimică este diferită de cea a cofeinei, iar cele două substanțe au proprietăți și mecanisme de acțiune diferite.
Poate apărea în plante ca substanță liberă, dar foarte frecvent se găsește legat de alte molecule. Un exemplu important este acidul clorogenic, format din acid cafeic și acid chinic.
După consum, compușii care conțin acid cafeic sunt absorbiți și metabolizați în tubul digestiv, ficat și rinichi. Microbiota intestinală participă, de asemenea, la transformarea acestor polifenoli.
a. Din ce categorie de compuși face parte acidul cafeic?
Acidul cafeic este un acid fenolic și, mai precis, face parte din categoria acizilor hidroxicinamici. Din aceeași familie fac parte și acidul ferulic, acidul p-cumaric și acidul sinapic.
Acizii fenolici sunt fitochimicale, adică substanțe produse în mod natural de plante. Nu sunt vitamine și nu există o cantitate zilnică obligatorie de acid cafeic pe care organismul trebuie să o primească pentru a preveni o carență.
Interesul cercetătorilor provine în principal din structura sa chimică, care îi permite să interacționeze cu radicalii liberi și cu anumite căi celulare implicate în stresul oxidativ și inflamație.
b. Acid cafeic și cofeină: care este diferența?
În ciuda denumirilor asemănătoare, acid cafeic și cofeină nu înseamnă același lucru.
Cofeina este un alcaloid cu efect stimulant asupra sistemului nervos central. Poate crește starea de alertă și, la persoanele sensibile sau în cantități mari, poate favoriza insomnia, palpitațiile ori starea de neliniște.
Acidul cafeic este, în schimb, un polifenol și nu reprezintă principalul stimulent din cafea. Este cercetat mai ales pentru proprietățile sale antioxidante, antiinflamatoare și pentru posibilele efecte asupra unor căi metabolice.
Acest lucru înseamnă că și cafeaua decofeinizată poate furniza compuși fenolici, chiar dacă nivelurile lor pot varia în funcție de tipul boabelor și de procesare.
2. Care sunt sursele naturale de acid cafeic?
a. Cafeaua
Pentru mulți adulți, cafeaua reprezintă principala sursă alimentară de acid cafeic și de compuși din care acesta se formează.
Boabele de cafea sunt deosebit de bogate în acizi clorogenici. Cel mai abundent este, de regulă, acidul 5-O-cafeoilchinic.
O ceașcă de aproximativ 200 ml de cafea poate furniza în jur de 70-350 mg de acizi clorogenici, în funcție de boabe, prăjire și metoda de preparare. Această cantitate ar putea corespunde aproximativ unui echivalent de 35-175 mg acid cafeic.
Acest lucru nu înseamnă că întreaga cantitate ajunge în sânge sub formă de acid cafeic nemodificat. Compușii sunt transformați extensiv în timpul digestiei și metabolismului.
b. Fructe, legume și plante
Acidul cafeic și derivații săi se găsesc și în mere, pere, fructe de pădure și alte fructe.
Printre sursele vegetale se numără și cartofii, unele legume, cerealele, măslinele, ceaiul, vinul, plantele aromatice și condimentele. Compoziția variază foarte mult de la un aliment la altul.
De exemplu, merele pot contribui la aportul de acizi cafeoilchinici, iar unele populații care consumă puțină cafea obțin o proporție mai mare de acizi hidroxicinamici din fructe și legume.
O alimentație diversă furnizează însă simultan numeroși alți polifenoli. Din această cauză, este dificil de separat efectul acidului cafeic de efectele întregii diete.
3. Ce beneficii poate avea acidul cafeic pentru sănătate?
Acidul cafeic a fost investigat într-un număr mare de studii experimentale. Cercetările descriu efecte antioxidante, antiinflamatoare, metabolice și antiproliferative.
Acest lucru nu înseamnă însă că toate aceste efecte reprezintă beneficii clinice demonstrate la oameni.
Una dintre principalele limite ale cercetării actuale este tocmai numărul redus de studii clinice. O analiză din 2026 subliniază că dovezile provin în continuare predominant din culturi celulare și modele animale.
a. Proprietăți antioxidante
Stresul oxidativ apare atunci când producerea speciilor reactive de oxigen depășește capacitatea sistemelor antioxidante ale organismului de a le controla.
În laborator, acidul cafeic poate neutraliza radicali liberi și poate influența sisteme antioxidante celulare. Structura sa chimică, inclusiv grupările hidroxil, contribuie la această activitate.
Unele experimente indică și activarea căii Nrf2, implicată în reglarea mai multor enzime antioxidante, precum și modificarea nivelurilor de glutation, superoxid-dismutază și catalază.
Trebuie făcută însă diferența între capacitatea antioxidantă măsurată într-o eprubetă și efectul produs în organism.
După ingestie, este rapid metabolizat, iar metaboliții săi nu au neapărat aceeași activitate ca substanța inițială. Din această cauză, rezultatele de laborator nu pot fi extrapolate direct la oameni.
b. Efecte antiinflamatoare
Inflamația este un proces normal prin care organismul reacționează la infecții și leziuni, dar inflamația cronică este implicată în numeroase boli.
În studiile experimentale, acidul cafeic și unii derivați ai săi au redus activitatea unor căi proinflamatoare, inclusiv NF-κB, și producerea anumitor citokine inflamatorii.
Aceste proprietăți au determinat investigarea substanței în modele de boli metabolice, cardiovasculare, neurologice și inflamatoare.
Totuși, în prezent nu există suficiente studii clinice pentru a recomanda acid cafeic concentrat drept tratament antiinflamator.
Consumul de fructe, legume și cafea poate face parte dintr-o alimentație sănătoasă, dar beneficiile acestor alimente nu pot fi atribuite exclusiv acidului cafeic.
c. Posibil rol în sănătatea cardiovasculară și metabolică
În experimentele preclinice, acidul cafeic a fost asociat cu efecte asupra vaselor de sânge, inflamației, oxidării lipidelor și funcției endoteliale.
Unele studii pe animale au sugerat efect vasorelaxant și efecte favorabile asupra tensiunii arteriale. Datele clinice directe pentru acid cafeic izolat sunt însă insuficiente pentru a stabili un beneficiu cardiovascular cert.
Și metabolismul glucozei este studiat. O analiză a evaluat acidul și derivații săi în diabet și a raportat efecte favorabile asupra glicemiei, stresului oxidativ și inflamației în diverse modele experimentale.
Multe dintre rezultatele incluse proveneau însă din studii celulare și pe animale. Nu există în prezent suficiente dovezi pentru ca acest acid să fie recomandat ca tratament pentru diabet.
Nici observația că persoanele care beau cafea prezintă în unele cercetări un risc metabolic mai scăzut nu demonstrează că acidul cafeic este singurul responsabil. Cafeaua conține sute de compuși biologic activi.
d. Ce spun studiile despre acidul cafeic și cancer?
Acidul cafeic este studiat intens în oncologia experimentală.
În culturi celulare și modele animale au fost descrise efecte asupra proliferării celulelor tumorale, apoptozei, angiogenezei, stresului oxidativ și unor căi de semnalizare implicate în dezvoltarea cancerului.
Au fost investigate celule provenite din mai multe tipuri de cancer, însă rezultatele de laborator nu demonstrează că acidul cafeic previne sau tratează cancerul la oameni.
O analiză publicată în 2024 a constatat că cercetarea clinică este încă foarte redusă. Există studii și trialuri cu acid cafeic, dar pentru multe dintre investigațiile oncologice rezultatele clinice nu au fost publicate.
De aceea, acidul sau suplimentele care îl conțin nu trebuie utilizate pentru înlocuirea chimioterapiei, radioterapiei, imunoterapiei sau altui tratament oncologic recomandat.
Este importantă și diferența dintre acidul cafeic și CAPE, esterul fenetilic al acidului cafeic. CAPE este un derivat prezent în propolis și este frecvent investigat separat în studiile experimentale.
4. Cât acid cafeic consumăm prin alimentație?
Nu există o valoare zilnică recomandată pentru acidul cafeic, iar aportul diferă foarte mult de la o persoană la alta.
Principala variabilă este consumul de cafea. În populațiile în care cafeaua este consumată frecvent, aceasta poate domina aportul de acizi hidroxicinamici.
O analiză britanică recentă a aportului de polifenoli a estimat un aport median echivalent de acid cafeic de aproximativ 178 mg pe zi, cu variații foarte mari între participanți.
Studii europene mai vechi au raportat valori de aproximativ 188 până la peste 600 mg zilnic, în funcție de regiune și de consumul de cafea.
Aceste cifre trebuie privite ca estimări alimentare, nu ca o „doză optimă”.
Valorile sunt calculate adesea sub formă de echivalenți ai acidului cafeic după descompunerea derivaților, nu numai ca acid cafeic liber prezent în alimente.
Prin urmare, nu este necesar să urmărești câte miligrame consumi zilnic. O alimentație variată, bogată în alimente vegetale, oferă în mod natural acest compus împreună cu numeroși alți polifenoli.
5. Acidul cafeic are efecte secundare sau contraindicații?
În cantitățile întâlnite în mod obișnuit în fructe, legume și cafea, acidul cafeic face parte din alimentația normală a oamenilor.
Situația este diferită în cazul comprimatelor, extractelor și suplimentelor concentrate. Cercetarea privind dozele mari și utilizarea îndelungată la persoane sănătoase este încă limitată.
Printre reacțiile descrise în unele cercetări s-au numărat greața și disconfortul gastric. Un studiu clinic a raportat și un caz de creștere a enzimelor hepatice, fără ca aceste date să permită stabilirea unui profil complet de siguranță.
Femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele cu boli cronice și cele care urmează tratamente medicamentoase ar trebui să discute cu medicul înainte de a utiliza suplimente concentrate, tocmai din cauza lipsei datelor suficiente.
Efectele nedorite produse de cafea, precum insomnia, agitația, tremorul sau palpitațiile, sunt legate în principal de cofeină și nu trebuie atribuite automat acidului cafeic.
6. Concluzie
Acidul cafeic este un acid fenolic natural prezent în numeroase alimente vegetale, iar cafeaua reprezintă una dintre principalele surse în alimentația adulților.
Nu trebuie confundat cu cofeina. Cofeina este un stimulant, în timp ce acidul cafeic aparține familiei polifenolilor și este cercetat în special pentru efectele antioxidante și antiinflamatoare.
Studiile experimentale sugerează posibile acțiuni asupra inflamației, stresului oxidativ, metabolismului, sistemului cardiovascular și unor mecanisme implicate în dezvoltarea cancerului.
Totuși, cea mai mare parte a acestor rezultate provine din studii pe celule și animale. Cercetările clinice sunt încă prea puține pentru a considera acidul cafeic un tratament pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare sau alte afecțiuni.
Din alimentație, poate fi obținut în mod natural prin cafea, fructe, legume, ceai și alte produse vegetale.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este acidul cafeic?
Răspuns: Este un polifenol natural din categoria acizilor hidroxicinamici, prezent în cafea și numeroase fructe, legume și plante.
Întrebare: Acidul cafeic este același lucru cu cofeina?
Răspuns: Nu. Cofeina este un stimulant al sistemului nervos, în timp ce acidul cafeic este un compus fenolic cu proprietăți antioxidante studiate.
Întrebare: Ce alimente conțin acid cafeic?
Răspuns: Printre surse se numără cafeaua, merele, perele, fructele de pădure, unele legume, ceaiul, măslinele, cerealele, plantele aromatice și condimentele.
Întrebare: Acidul cafeic previne cancerul?
Răspuns: Nu există dovezi suficiente că previne sau tratează cancerul la oameni. Efectele anticancer au fost observate în principal în studii celulare și pe animale.
Întrebare: Este nevoie de suplimente cu acid cafeic?
Răspuns: Pentru populația generală nu există o recomandare de suplimentare. Beneficiile și siguranța administrării pe termen lung în doze concentrate nu sunt suficient de clare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Iadns - Harnessing Free Radical Scavenging Potential of Caffeic Acid as a Nutraceutical—A Review
https://iadns.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/fsh3.70074
Studiul „Harnessing Free Radical Scavenging Potential of Caffeic Acid as a Nutraceutical—A Review”, apărut în Food Safety and Health: 4. no. 2), 327–342, 2026, https://doi.org/10.1002/fsh3.70074, autori: Behra, Pavitra, Monika Bhadauria, and Satendra K. Nirala
MDPI - Adjuvant Properties of Caffeic Acid in Cancer Treatment
https://www.mdpi.com/1422-0067/25/14/7631
Studiul „Adjuvant Properties of Caffeic Acid in Cancer Treatment”, apărut în Int. J. Mol. Sci. 2024, 25(14), 7631; https://doi.org/10.3390/ijms25147631, autori: Nicole Cortez et al.
Science Direct - How caffeic acid and its derivatives combat diabetes and its complications: A systematic review
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1756464623004620
Studiul „How caffeic acid and its derivatives combat diabetes and its complications: A systematic review”, apărut în Journal of Functional Foods, Volume 110, November 2023, 105862, https://doi.org/10.1016/j.jff.2023.105862, autori: Iman Akhlaghipour et al.
Te-ar mai putea interesa și...
